Ce nu se „evaluează” în zilele noastre? Aproape totul, de la pregătirea elevilor până la modul în care demnitarii (parlamentari, miniștri, prefecți, primari etc.) își îndeplinesc mandatul. Din pricina ariei largi de persoane și activități supuse evaluării, cuvântul cu pricina are o circulație deosebită în primul rând în mijloacele de comunicare în masă.
Sunt convins că foarte mulți profesioniști contabili (ca să nu spun cvasitotalitatea lor) urmăresc sistematic documentele date publicității de Curtea de Conturi. Este instituția care – conform Constituției României – exercită controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.
Un cuvânt folosit foarte des în aceste zile este „împreună”, un adverb care sintetizează multe sentimente nobile, printre care solidaritatea, conștiința apartenenței la o națiune, la o țară, la o profesie. Dincolo, însă, de sentimente, se conturează situații în care acest „împreună” se rostește ori se scrie într-un context, cel puțin, discutabil.
În aceste zile se simte, peste tot, atmosfera specifică din preajma marilor sărbători. Nimic neobișnuit în forfota semenilor noștri, dornici să sărbătorească Paștele după datini, după posibilități, după propriile aspirații. Dacă ar fi să identificăm starea de spirit dominantă din actuala perioadă, cred că nu greșesc dacă mă opresc asupra cuvântului „speranță”.
Mai toți reporterii TV se simt obligați ca, la începutul fiecărei relatări, să zică „Bun găsit” sau ceva similar. Deseori, însă, acest „Bun găsit” prefațează informații despre catastrofe, accidente grave, decizii care afectează negativ milioane de oameni. Ce îți vine să zici, în calitate de telespectator, când ți se spune, în condițiile date, „Bun găsit”?!
Se spune, pe bună dreptate, că nicio zi nu seamănă una cu alta. Cu toate acestea, nu este dificil de sesizat, din curgerea timpului, că există un liant, o legătură între zilele pe care le trăim, între elementele care compun actualitatea. Chiar dacă, aparent, multe asemenea elemente nu au impact asupra profesiei contabile, nu putem să le eludăm, deoarece – tot ca factor de continuitate – ajung, până la urmă, să ne influențeze, uneori decisiv, existența.
Una dintre cele mai frecvente erori de exprimare – în scris și în viu grai – este nerespectarea raportului dintre parte și întreg. O confirmă, între multe altele, o foarte rapidă trecere în revistă a presei cotidiene din 8 aprilie a.c. Astfel, ne-a fost dat să citim, tot între multe altele, următoarele exemple de același tip.
Când mai toată lumea fierbe sub impactul unor informații imposibil de ignorat, există riscul ca subiecte care țin de viața cotidiană, mai ales de profesie, să pară de-a dreptul nimicuri, reziduuri ale rutinei, ale obișnuințelor. Chiar așa: pot fi evitate – dat fiind interesul public major – subiecte precum cele legate de banii murdari depuși în Panama, tentativele de compromitere a procurorului-șef al DNA, cazurile de mare corupție cu implicarea unor politicieni de prim rang, demersurile pentru schimbarea reglementărilor referitoare la interceptări, legate de combaterea (de fapt, de prevenirea) actelor de terorism?
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial