Cât de credibilă poate fi o reclamă dacă, luni la rând, avertizează potențialii cumpărători că „stocurile sunt limitate” la produsul mult lăudat? Evident, repetarea, într-o perioadă relativ îndelungată, a pseudo-informației referitoare la „raritatea” unui produs pentru care se face respectiva publicitate nu mai are impactul dorit pe măsură ce timpul se scurge implacabil.
Am folosit drept titlu celebrele vorbe ale lui Ion Creangă, deoarece ele sintetizează, cum nu se poate mai potrivit, controversele actuale referitoare la modul în care evoluează economia noastră națională. Când, pe trei trimestre din acest an, produsul intern brut a sporit cu 7 procente față de perioada similară din anul trecut – cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană – ar fi absurd să nu apreciem așa cum se cuvine o astfel de dinamică remarcabilă.
Multe dintre analizele și comentariile găzduite de presa tipărită au fost consacrate, în ultimele zile, datelor statistice referitoare la diverse aspecte (componente) ale creșterii economice. Din păcate, la fel ca în numeroase alte cazuri, găsim în asemenea „produse publicistice” erori de exprimare care se cer nu numai semnalate, ci și evitate.
Publicăm, în numărul de față, la rubrica Document, textul sintezei celui mai recent (9 noiembrie a.c.) Raport trimestrial asupra inflației, ceea ce le permite cititorilor noștri să cunoască evaluările Băncii Naționale a României (BNR) referitoare la procese și fenomene macroeconomice esențiale și pentru nivelul micro, respectiv în principala zonă de activitate a profesioniștilor contabili.
O sintagmă auzită la un post de televiziune în seara zilei de 1 noiembrie a.c. a relevat, din nou, necesitatea folosirii riguroase a unor noțiuni legate de exercitarea profesiilor și, pe un plan mai larg, de apărare a drepturilor cetățenești. Este vorba despre formula „strada și spațiul public”. În ce constă eroarea nu este dificil de precizat: dacă nici „strada” nu este „spațiu public”, atunci trebuie neapărat să revizuim definițiile ambelor noțiuni.
Aproape nu există zi în care să nu se releve legătura și influențele, în dublu sens, între micro și macroeconomie. În fond, ce reflectă altceva dezbaterile din prezent despre politicile fiscale și monetare care au căpătat o mai mare amploare, explicabilă și în contextul pregătirii proiectului de buget general consolidat pentru anul 2018?
În ultimele zile s-a vorbit mult despre raportul dintre evoluția inflației și dinamica dobânzilor, temă esențială pentru toți concetățenii, preocupați firesc de propriul nivel de trai. Explicațiile specialiștilor au fost și sunt bine-venite, numai că în „focul demonstrațiilor” se mai neglijează unele reguli ale exprimării corecte.
Nimic mai firesc decât preocuparea deosebită a profesioniștilor contabili, de fapt a majorității covârșitoare a populației României, față de tot ceea ce privește bugetul țării, denumit, oficial, cum bine se știe, „bugetul general consolidat”. În fond, în calitatea noastră dublă, de contribuabili și de beneficiari ai acestui buget, avem interesul legitim să se promoveze politici fiscale raționale, optime, nu numai din punct de vedere financiar, iar gestionarea fondurilor publice să fie conformă atât sub aspect legal, cât și sub semnul exigențelor eficienței, abordată din cel puțin trei perspective – economică, ecologică și socială.
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial