În calitatea sa de organism care gestionează profesia contabilă din România, CECCAR se implică permanent în dezvoltarea profesională a membrilor săi, menținând în același timp un parteneriat strâns și constructiv cu toate părțile interesate, în special cu normalizatorul român și cu ...
Nu încape urmă de îndoială că interesul față de publicarea datelor-semnal privind creșterea economică în trimestrul IV și pe întregul an 2016 se află la cote deosebit de înalte. În evoluția produsului intern brut, profesioniștii contabili, toți economiștii au extrem de multe surse de analiză, de evaluare, de anticipare la nivel microeconomic, deoarece cunosc foarte bine țesătura de legături, dimensiunile și profunzimea schimburilor de activități la scară națională și, totodată, influența proceselor de integrare și globalizare pe arii regionale, europene și mondiale.
Nimic mai firesc decât o dezbatere pe tema factorilor creșterii economice în procesul de analiză și adoptare a proiectelor de buget pe anul în curs și a proiecției macroeconomice până la orizontul anului 2020. În fond, de la evoluția posibilă și probabilă a PIB se cuvine să se pornească în estimarea obiectivelor propuse în vederea anticipării ritmului de creștere a economiei.
Cu siguranță, cititorii au reținut că una dintre ideile principale afirmate la recenta Conferință Națională Extraordinară a CECCAR a fost aceea a promovării consecvente a dialogului spre toate azimuturile, începând cu membrii și între membrii organizației noastre profesionale, continuând cu organizații și asociații partenere și terminând cu instituțiile publice, în primul rând cele cu funcții de reglementare.
Oricât de mari, de presante și de stresante sunt preocupările noastre cotidiene, nu putem să ignorăm evenimente de anvergură mondială decât cu asumarea riscului enorm de a ne decupla de la realitățile lumii în care trăim, cu toate consecințele extrem de grave care decurg de aici.
Incontestabil, experții contabili și contabilii autorizați au, comparativ cu cei de alte profesii, marele avantaj că știu exact despre ce este vorba în materie de „construcție” a bugetului la scară națională, că nu trebuie să li se explice conținutul noțiunii de buget general consolidat. Din această perspectivă le este și mai lesne să identifice abordările inadecvate, de pe poziții de partizanat politic, și să-și concentreze atenția asupra unor teme de fond.
Încheiem anul 2016 în atmosfera sărbătorească obișnuită – cea care ne-a marcat și ne marchează drumul în viață, de la copilărie până la senectute. Chiar dacă această atmosferă este dominantă, în preocupările noastre își găsesc loc (cel puțin) unele reflecții care vizează nu numai momente specifice acestor zile, ci și cele care privesc ceea ce numim ansamblul.
La ora apariției numărului de față al publicației noastre se cunosc rezultatele oficiale aproape complete ale alegerilor parlamentare din 11 decembrie a.c. Astfel, se configurează, în primul rând, structura politică a actualului Parlament al României. Programele electorale au oferit, la rândul lor, o anumită perspectivă a obiectivelor Legislativului pentru mandatul constituțional de patru ani. Similitudinea unor „ținte”, centrate mai ales pe posibile efecte sociale, îndreptățește, în mare măsură, predicțiile referitoare la agenda noului Parlament.
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică