Eveniment
La 24 mai a fost marcată prin manifestări publice și înscrisă în calendare Ziua Europeană a Parcurilor Naționale. Ca în anii precedenți, în 2017 a fost mediatizată modest o zi a cărei semnificație merită, din plin, să fie relevată. De ce, când, unde, cum s-a ajuns la concluzia că este utilă instituirea Zilei Europene a Parcurilor Naționale? Aici nu este vorba despre o anumită sferă a culturii generale, ci despre infinit mai mult.
Anunțul oficial referitor la spectacolul organizat în Piața Universității (denumirea clasică a spațiului din fața principalei instituții de învățământ superior din țara noastă, cea delimitată de statuile lui Mihai Viteazul, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr și Spiru Haret) a avut un concludent ecou.
La finalul acestei luni, în tradiționalul spațiu de la Romexpo, se va desfășura cea de-a XII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest. În pofida scepticilor care, de mai multă vreme, prorocesc „dispariția cărții tipărite”, considerând că era Gutenberg și chiar era Marconi își dau obștescul sfârșit, aceste manifestări n-au încetat să reprezinte evenimente autentice, să trezească un mare interes public și să răspundă adecvat nu numai noilor oportunități, ci și noilor provocări.
Interesul cu care au fost urmărite Campionatele Europene de Gimnastică desfășurate la Cluj-Napoca este pe deplin explicabil: avem parte, destul de rar, de manifestări sportive internaționale de amploare găzduite de țara noastră, iar atunci când se organizează astfel de manifestări, ele depășesc cu mult domeniul specific, constituindu-se în teste ale ospitalității, ale prestigiului nostru național.
Cei care au participat la inaugurarea clădirii menite să găzduiască Muzeul Național al Literaturii Române au trăit, cum se spune, sentimente „amestecate”. În bună parte, erau oameni de cultură, oficialități care fuseseră de multe ori în vechiul sediu, cel de pe Bulevardul Dacia, un edificiu ideal pentru un muzeu, cu amenajări specifice, cu mai mult decât celebra „Rotondă 13” unde se desfășurau manifestări de excepție, sediu părăsit în urma unei retrocedări discutabile.
Copil fiind, i s-a spus „Micul Mozart”, apoi, adolescentului și tânărului i s-a atribuit titlul de „Pianist genial”, iar la maturitate i se spunea doar Dinu Lipatti. Era de ajuns, atât aici, în țară, cât și pe meridianele globului pentru a stârni admirație și încântare în mijlocul celor mai rafinați melomani. Amintirea sa este și va fi, cu siguranță, vie deoarece a fost o excepție, acoperind o strălucită pagină de istorie națională și universală a muzicii de cea mai înaltă calitate, în care s-au întruchipat virtuți din totdeauna ale pământului său natal.
Investigațiile sociologice pe teme specifice mijloacelor de comunicare în masă relevă existența unui număr relativ constant de ascultători ai posturilor de radio din țara noastră. Sigur, avem de-a face cu o piață concurențială atât pe ansamblul mass-media, cât și în interiorul sistemului de radiodifuziune.
Manifestarea publică prilejuită de lansarea Catalogului București oferă numeroase teme de reflecție referitoare la datoria noastră, a celor din prezent, de a păstra moștenirile de preț și de a le transmite nealterate și îmbogățite generațiilor viitoare. Catalogul urmărește realizarea primului inventar al tuturor imobilelor construite în zonele istorice ale Capitalei.
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională