Eveniment
Tot mai multe instituții publice – de la case memoriale până la Guvern, Președinție și Parlament – organizează „Zile ale porților deschise”. Mai ales pentru concetățenii care vizitează pentru prima dată edificii unde se iau decizii cu implicații la scară națională, dar și pe cele care găzduiesc opere de artă, documente istorice etc., „porțile deschise” reprezintă un adevărat eveniment.
Pe tot parcursul săptămânii trecute s-au desfășurat, la București, manifestări dedicate împlinirii a 80 de ani de la inaugurarea Muzeului Național al Satului, care poartă numele celui care l-a conceput și i-a conturat, practic, cele dintâi dimensiuni, marele sociolog Dimitrie Gusti. Evident, nu numai „vârsta” venerabilă, o „vârstă rotundă” care fie că privește instituții, fie că vizează semeni de-ai noștri, conferă aniversării despre care relatăm trăsăturile unui autentic eveniment, nu numai pentru bucureșteni, ci pentru toți trăitorii pe pământul românesc; cred, deci, că n-ar fi greșit să spun că este vorba și despre un eveniment important pentru știința sociologică universală.
Evenimentul care se va desfășura între 1 și 5 iunie a.c. ne prilejuiește revenirea asupra unui subiect care ne este aproape (de suflet) multora dintre noi, în calitate de cititori. La ediția din acest an – a XI-a – a Salonului Internațional de Carte Bookfest vor participa 200 de edituri, cu circa un milion de cărți. Este o „cantitate” de producție editorială echivalentă cu numărul total de concetățeni care cumpără cărți relativ des.
Ceea ce se repetă poate constitui „un eveniment”? Aparent, răspunsul este ușor de dat. Ca în cazul știrilor, elementul de inedit este decisiv pentru a aprecia dacă avem de-a face, în mod real, cu o informație în premieră. Dar orice tip de manifestare poate avea – în conținutul și forma ei de expresie – nu una, ci mai multe premiere.
Recent a fost (re)inaugurat Palatul Culturii din Iași. Edificiul – de dimensiuni impresionante –, fost sediu administrativ, s-a transformat, în urma unor investiții de circa 26 de milioane de euro, într-un centru cultural de prim rang. Nu ne propunem să-l prezentăm, deși acest simbol al municipiului merită să fie (re)adus în atenția publică, mai ales că procesul de modernizare l-a ridicat la standarde înalte comparativ cu instituții similare din numeroase alte țări.
Nu știu dacă s-a alcătuit, pe undeva, vreodată, un „inventar” al zilelor dedicate oficial – la noi în țară, dar și la nivel internațional – unor evenimente, profesii, personalități, idei, cauze politico-sociale etc. Cert, însă, este faptul că există un număr relativ limitat de astfel de ZILE speciale – în rândul cărora se înscrie, neîndoios, Ziua Contabilului Român (21 septembrie), dacă este să ne referim la profesia reprezentată, la superlativ, de CECCAR, nu numai la nivel național, ci și în lume, iar la scară internațională Ziua Muncii, Ziua Femeii, Ziua Sănătății – care au intrat, cu adevărat, în conștiința publică, prin mesajele puternice transmise în numele unor idei și scopuri perfect dezirabile.
Cei care s-au aflat în stațiile de metrou Unirii 1 și 2 au avut, zilele acestea, o surpriză de proporții: Orchestra Simfonică București a interpretat melodii nemuritoare din opere și operete, piese clasice de mare popularitate. N-au lipsit nici soliștii vocali și instrumentali. Era suficient să privești chipurile celor mai mulți călători rămași pe loc fermecați de sunetele muzicii de cea mai bună calitate, pentru a aprecia, la superlativ, inițiativa de a se pune la dispoziția unor artiști autentici generoasele spații ale metroului – un cadru al vieții cotidiene înnobilat cu valorile artei.
Atingerea oricărei cote superioare celor înscrise în Cartea Recordurilor (Guinness Book) reprezintă un eveniment în sine. Este adevărat, multe recorduri vizează domenii care, în cel mai elegant mod, pot fi numite drept ciudățenii. Când, însă, doborârea unor recorduri privește domenii vitale, putem considera că avem de-a face cu super-evenimente.
Ziua Culturii Naționale, prilej de celebrare a celor mai de seamă valori din patrimoniul românilor de pretutindeni
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane