Nimic mai firesc decât preocuparea evidentă a presei tipărite și audiovizuale de a trata sistematic teme referitoare la implicațiile, la exigențele societății informaționale. Din păcate, unele texte (ca să nu spunem multe) sunt viciate de nerespectarea unor reguli (nu prea complicate) din sferele lingvisticii și logicii. Precizăm că exemplele sunt „culese” din publicații și emisiuni consemnate în ziua de 7 mai a.c.
Filiala CECCAR Ialomița a organizat, la 11 mai a.c., seminarul cu tema Prevederi legislative și aplicabilitatea acestora pentru stimularea angajării, întâlnire la care au participat și reprezentanți ai Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Ialomița. Cu acest prilej au fost abordate subiecte precum tendințele pieței muncii la nivel local, programele de ocupare și măsurile active aplicabile la nivelul județului Ialomița, privite prin prisma modificărilor legislative din domeniu.
Membri ai CECCAR Dâmbovița și salariați ai cabinetelor proprii au participat, la 12 mai a.c., la seminarul cu tema Noutăți legislative privind concedii medicale și indemnizații, organizat de filială cu sprijinul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Dâmbovița. Acțiunea a avut loc în contextul actualelor modificări legislative, discuțiile clarificând probleme cu care se confruntă mediul de afaceri și profesioniștii contabili.
Filiala CECCAR Ialomița a organizat, cu sprijinul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița, seminarul cu tema Aspecte teoretice și practice privind spălarea banilor. Tema întâlnirii desfășurate la 11 mai a.c. a avut la bază prevederile Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului.
După cum am informat în numărul precedent, Executivul a aprobat, prin memorandum, Programul de convergență 2017-2020, document care confirmă menținerea angajamentului Guvernului României de aderare la Zona Euro. Continuăm prezentarea unor subcapitole ale documentului.
Banca Națională a României (BNR) a dat publicității Raportul trimestrial asupra inflației, document prin care banca centrală își propune să ofere tuturor celor interesați posibilitatea de a înțelege cât mai bine cadrul său de analiză și, implicit, fundamentele deciziilor de politică monetară. Raportul asupra inflației a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din data de 5 mai 2017, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 28 aprilie 2017.
Economia europeană a intrat în al cincilea an de redresare, care se face simțită, în prezent, în toate statele membre ale UE. Se estimează că aceasta va continua, într-o mare măsură, într-un ritm constant, anul acesta și anul viitor. Conform previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene (CE), se așteaptă ca România să aibă anul acesta o creștere economică de 4,3%, iar în zona euro, PIB-ul să înregistreze un spor de 1,7% în 2017 și, respectiv, 1,8% în 2018 (conform previziunilor de iarnă, creșterea preconizată a PIB-ului a fost de 1,6% în 2017 și, respectiv, 1,8% în 2018).
Evenimente recente au readus în prim-plan fapte și date dintre cele mai concludente privind bilanțul deceniului de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Acest bilanț a coincis și coincide cu momente – nu ezit să le numesc – cruciale din existența Uniunii Europene însăși. După șocul Brexit, o undă de optimism a fost oferită de rezultatele alegerilor prezidențiale din Franța.
România îşi va exersa preşedinţia UE pentru prima oară în istoria sa, în 2019, şi doresc ca până atunci – este o promisiune făcută la începutul mandatului meu – Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) să fie anulat. (…) Vreau, de asemenea, ca, până atunci, România să ajungă să facă parte din Zona Schengen, pentru că îndeplineşte deja toate criteriile şi trebuie să recunoaştem asta. Nu aş dori să adăugăm criterii suplimentare celor existente.
Jean-Claude Juncker,
preşedintele Comisiei Europene
Omul nu progresează decât atunci când ştie că nu poate, totdeauna, să facă ce vrea. Grigore Moisil
Trecerea în revistă a unor momente remarcabile din istoria paradoxului (obiect al rubricii de faţă) ne prilejuieşte şi consemnarea gândurilor lui Thomas Carlyle, istoric şi eseist scoţian (1795-1881), consacrate relaţiilor interumane de muncă. Astfel, el considera că „înţelegerea nu înseamnă a dovedi şi a găsi motivări, ci a cunoaşte şi a crede”. În acest sens, aprecia că este îndreptăţit să exclame: „Binecuvântat este omul care şi-a găsit munca potrivită; să nu mai ceară altă binecuvântare!”. Chiar dacă în respectiva cugetare constatăm o anumită exagerare, nu putem să nu-i dăm dreptate atunci când afirma: „Omul care nu poate fi stăpânit de uimire este ca o pereche de ochelari îndărătul căreia nu sunt ochii!”. Nu mai puţin adevărată este şi remarca: „Niciun om care a râs, măcar o dată, din toată inima nu poate fi iremediabil rău”, iar dacă există dubii, inclusiv în exercitarea unei profesii, Carlyle atrăgea, conclusiv, atenţia: „Îndoielii, de orice natură ar fi, îi poate pune capăt doar acţiunea”.
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice