Este vorba despre cel mai mare festival dedicat mediului online din zona noastră geografică, festival care se va desfășura la București în zilele de 9 și 10 iunie a.c. Cu exact o lună înainte de debutul festivalului, ICEEfest a publicat pe site-ul oficial – www.iceefest.com – principalele subiecte pe care le va acoperi în acest an.
Cel mai recent clasament GfK Connected Consumer Index – realizat în 78 de țări din opt regiuni ale lumii –, care oferă comparabilitate rapidă și directă asupra gradului de conectivitate pentru fiecare populație analizată, relevă că Hong Kong și America de Nord (Statele Unite ale Americii, Canada și Mexic) au cei mai conectați consumatori din lume, iar cei din Emiratele Arabe Unite se apropie în ritm accelerat de primul pluton (urcând de pe locul al optulea în 2015 pe al treilea prognozat pentru acest an).
Produsul intern brut (PIB) a crescut, în primul trimestru din acest an, față de intervalul similar din 2015, cu 4,3% pe seria brută și cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. Comparativ cu ultimele trei luni ale anului anterior, produsul intern brut a crescut cu 1,6%, ca serie ajustată sezonier. În urma revizuirii seriei brute prin includerea estimării produsului intern brut pentru primul trimestru din 2016 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a produsului intern brut pentru trimestrul IV din 2015.
În primul trimestru al anului, resursele de energie primară au scăzut cu 0,3%, față de același interval din 2015, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,1%. Principalele resurse de energie primară în primele trei luni ale anului au totalizat 8,332 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 28,7 mii tep față de trimestrul I din 2015.
În luna martie 2016, producția industrială a crescut față de luna precedentă atât ca serie brută (+10,3%), cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (+0,1%). Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut ca serie brută cu 2,9% și a scăzut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 0,4%.
În luna martie 2016, volumul lucrărilor de construcții a scăzut față de luna corespunzătoare a anului precedent, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 0,3%, respectiv cu 1,9%. În primul trimestru al acestui an, volumul lucrărilor de construcții a crescut, față de intervalul similar din 2015, ca serie brută, cu 1,1%. Pe elemente de structură a avut loc o creștere la lucrările de întreținere și reparații curente cu 12,7%.
Prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,3% în luna aprilie 2016 comparativ cu luna aprilie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), scăderea a fost de 2,7%. În luna aprilie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o diminuare a prețurilor, comparativ cu aprilie 2015, este de 66,7%, iar a celor care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0-2,5%, de 20%.
În luna martie a.c. s‐a consemnat nașterea a 14.819 copii, cu 1.200 mai mulți decât în februarie. Numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în aceeași lună de referință a fost de 22.171, cu 244 mai multe decât în februarie. Sporul natural a fost negativ în a treia lună a anului, de 7.352 persoane (decedații având un excedent față de născuții‐vii).
România figurează cu cea mai mare creştere economică din UE, dar dacă absorbţia fondurilor europene nu se accelerează în lunile următoare, ne vom pune singuri piedică. S-au făcut şi greşeli. În 2011, la patru ani de la aderare, aveam doar 4% absorbţie. Sper să nu le mai repetăm. Din cele 19,5 miliarde de euro alocate perioadei 2007-2013, am pierdut între 2,3 şi 3,4 miliarde de euro. Lucrurile nu merg deloc bine. Absorbţia este minimă, iar numărul de proiecte noi şi al operaţiunilor aprobate este mult prea mic. Fără o politică naţională adecvată, fără strategie şi o bună capacitate administrativă nu putem creşte. Din păcate, suntem deja la jumătatea lui 2016 şi timpul nu lucrează în favoarea României. Provocările în acest moment, traduse în priorităţi absolute, sunt asistenţa medicală, achiziţiile publice şi gestionarea deşeurilor.
Corina Creţu, comisar european
Numai ignorantul are impresia că poate să răspundă la toate întrebările. Voltaire
Multe vorbe de duh au avut şi au ca obiect BANII. Poate că zicala cea mai răspândită este cea emisă de Benjamin Franklin, cel care şi-a legat pentru totdeauna numele de dezvoltarea capitalismului în spiritul democraţiei americane. Este vorba despre expresia „Timpul înseamnă bani”. Dar Franklin era şi un om cu simţul umorului. O dovedeşte tot o expresie care-i aparţine: „Dacă vrei să afli valoarea banilor, încearcă să te împrumuţi”.
Dacă ar fi să se inventarieze persoanele (personalităţile) care au recurs – de cele mai multe ori, cu succes – la ironii şi autoironii pe seama BANILOR, atunci, cu siguranţă, cei mai mulţi sunt din rândurile bogaţilor lumii, de ieri şi de azi. O atestă poate mai abitir decât alţii J. Paul Getty, industriaşul considerat, în 1957, cel mai bogat american în viaţă. El a spus, printre altele: „Dacă poţi să-ţi numeri banii, înseamnă că nu ai un milion de dolari”. Tot Getty spunea (ceea ce a fost valabil nu numai pe vremea sa, ci este mereu la ordinea zilei): „Dacă datorezi 100 de dolari băncii, e problema ta. Dacă datorezi însă 100 de milioane de dolari, e problema băncii”. Sigur, este viziunea oamenilor bogaţi. În ceea ce priveşte părerea celorlalţi, o remarcă demnă de interes îi aparţine lui Robert Orben: „În fiecare dimineaţă, când mă trezesc, mă uit pe lista Forbes pentru a afla dacă am ajuns printre cei mai bogaţi oameni din America. Dacă nu apar pe listă, mă duc la muncă”.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național