În conformitate cu Acordul de aderare a României la Uniunea Europeană, în fiecare an, până la sfârșitul lunii aprilie, Guvernul are obligația să actualizeze Programul de Convergență (obiectivele esențiale ale procesului de integrare în UE). Termenele au fost totdeauna respectate riguros, deoarece depășirea lor atrage – tot în conformitate cu amintitul acord – o serie de sancțiuni.
În ședința din 5 mai 2016, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât următoarele: menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an; gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
La 1 mai a intrat în vigoare o nouă legislație vamală, care va ușura sarcina întreprinderilor care desfășoară schimburi comerciale în Europa și va proteja mai bine consumatorii de mărfurile ilegale și contrafăcute. Noul Cod vamal al Uniunii (CVU) reprezintă o revizuire majoră a legislației de profil a UE, care data din 1992. Acesta este un moment de cotitură pentru uniunea vamală europeană, cadrul care permite în fiecare an circulația către și dinspre UE a unor mărfuri în valoare de peste 3 mii de miliarde de euro.
Sunt convins că foarte mulți profesioniști contabili (ca să nu spun cvasitotalitatea lor) urmăresc sistematic documentele date publicității de Curtea de Conturi. Este instituția care – conform Constituției României – exercită controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.
Recent a fost (re)inaugurat Palatul Culturii din Iași. Edificiul – de dimensiuni impresionante –, fost sediu administrativ, s-a transformat, în urma unor investiții de circa 26 de milioane de euro, într-un centru cultural de prim rang. Nu ne propunem să-l prezentăm, deși acest simbol al municipiului merită să fie (re)adus în atenția publică, mai ales că procesul de modernizare l-a ridicat la standarde înalte comparativ cu instituții similare din numeroase alte țări.
Întreprinderile mici și mijlocii, prezent și viitor
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a susținut, cu prilejul unei recente conferințe de presă, necesitatea organizării și funcționării în regim de urgență a Agenției pentru atragerea investițiilor străine și promovarea exportului, având în vedere preluarea de la fostul Departament pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat a activităților privind investițiile străine de către Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (în baza OUG nr. 11/2016).
Întreprinderile mici și mijlocii, prezent și viitor
În ansamblul forțelor care dinamizează societatea, firma reprezintă factorul decisiv, având în vedere că orice afacere este rezultatul unei inovații generate de competitivitatea concurențială specifică spațiului economic contemporan. Interacțiunea dintre mediul extern și firmă ca entitate generatoare de progres și valoare adăugată globală influențează și transformă dimensiunea acesteia, strategia și amploarea rezultatelor. Evoluția firmei se explică astfel prin efectul inovării ca proces.
Expertiza și auditul afacerilor
Începând cu data de 1 ianuarie 2016, regulile fiscale aplicabile microîntreprinderilor fac obiectul titlului III (anterior titlul IV1) din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015. O serie de precizări se regăsesc și în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.
Faptul că 70% dintre angajaţi câştigă sub salariul mediu net pe economie arată că inegalităţile se adâncesc în loc să se aplatizeze. Una dintre explicaţii este aceea că 48% dintre cetăţenii României trăiesc în mediul rural şi că mai mult de două treimi dintre ei îşi asigură existenţa prin autoconsum. Prin urmare, calea de atenuare a inegalităţilor a fost, este şi va fi dezvoltarea economică, dar nu în orice mod, ci una bazată pe creşterea productivităţii muncii în toate domeniile de activitate.
Prof. univ. dr. Cezar Mereuţă
Nu există pe lume decât un singur lucru mai rău decât să se vorbească pe seama ta de… rău: să nu se vorbească deloc. Oscar Wilde
Un tânăr expert contabil dă curs anunţului de la Mica publicitate prin care un angajator „oferă un salariu excepţional pentru prestarea de servicii de specialitate de maximă confidenţialitate”. Între tânărul profesionist şi potenţialul angajator are loc următorul dialog:
– Plătesc regeşte dacă te pricepi la inginerii financiare.
– Nu mă pricep şi nici n-aş face aşa ceva.
– Dar dacă măresc „potul”, ai accepta să mă acoperi în caz de evaziune fiscală?
– Categoric, NU!
– Nici chiar dacă dublez leafa nu accepţi să mă ajuţi să spăl banii?
– Nici vorbă!
Exasperat, angajatorul pune o ultimă întrebare:
– De ce ai mai venit, domnule? Să pierdem vremea amândoi?
– Am venit să vă spun că pe mine să nu contaţi!
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice