Deponenții în lei sunt penalizați de dobânzile mici, acesta fiind un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina o migrare spre euro, așa-numită euroizare a economiei, a declarat, într-o conferință de specialitate, Valentin Lazea, economist-șef la Banca Națională a României (BNR), citat de Agerpres. „Este evident că deponenții în lei, fie ei populație, fie ei firme, sunt penalizați de dobânzile mici, fiind acesta un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina o migrare spre euro, așa-numită euroizare a economiei. Ce vreau să spun este că, deși în presă și în societate se manifestă mare preocupare față de cei care au credit luat, debitorii băncilor, noi trebuie să ne gândim - și ar trebui să fie mai vocali și creditorii băncilor, adică deponenții, cei care la actualele niveluri ale dobânzii sunt în pierdere”, a menționat Valentin Lazea.

Oficialul BNR a subliniat că raportul dintre credite și depozite se menține subunitar, atât pe componenta în lei - 0,82 în aprilie, cât și la valută, 0,51 în aprilie.

„Cu alte cuvinte, sunt mai puține credite date atât în lei, cât și în valută decât sunt depozite în bănci. Ce înseamnă asta? Înseamnă că băncile dispun de suficiente fonduri pentru creditare, dar nu găsesc suficiente posibilități de plasament - și asta în condițiile în care aproape 40% din societățile românești sunt nebancabile - o poveste care durează de 30 de ani - nimeni nu are voință să se ocupe de această problemă. Ce înseamnă 40% din societăți nebancabile? Înseamnă că au capital mai mic de 200 de lei sau capital negativ. Există, după câte știu, o propunere a Comisiei Naționale de Stabilitate Macroeconomică pentru amendarea legislației, astfel încât să oblige aceste firme să majoreze capitalul până la minimum necesar de 200 de lei. Să vedem dacă ea va fi și transpusă în practică dar, până atunci, degeaba ne plângem că nu există creditare. Creditare ar putea să existe, dar mai întâi trebuie să existe capitalizarea întreprinderilor”, a precizat Valentin Lazea.

În ceea ce privește profitabilitatea sistemului bancar, economistul-șef al BNR a subliniat că, după patru luni, adică în perioada ianuarie - aprilie, profitul cumulat este de 2,9 milioane de lei, fiind aproximativ la fel ca în anul precedent, când a fost de circa 8,2 miliarde de lei, în tot anul.

„Indicatorii prudențiali ai băncilor sunt buni, chiar dacă într-o ușoară scădere - probabil după ce în toamna anului 2021 li s-a permis băncilor să distribuie din nou dividende, după doi ani de pauză de nedistribuire a dividendelor. Totuși, indicatorii prudențiali rămân confortabili, astfel, rata fondurilor proprii totale este de aproximativ 21% față de nivelul de 8% minimum cerut, de aproape trei ori mai mare. Rata lichidității este de 2,2 față de minimum cerut de 1. O altă veste bună: creditele neperformante au continuat să scadă, chiar și după începerea războiului din Ucraina, la 3,3% din totalul creditelor în luna martie și 3,2% în aprilie. Este însă probabilă o ușoară deteriorare în continuare, având în vedere evoluția dobânzilor la lei, dar această deteriorare va fi incomparabil mai mică decât cea din anii 2009-2010, având în vedere două lucruri: pe de o parte normele mult mai prudente de creditare impuse de BNR în ultimii ani, pe de altă parte prudența băncilor comerciale care nu au mai acordat credite în mod nediscriminatoriu cum făcuseră în criza precedentă, în goana după cotă de piață cu orice preț”, a mai spus Valentin Lazea.

În ceea ce privește creditarea, în primele cinci luni din 2022, în pofida războiului din Ucraina, creditul a crescut în termeni nominali, atât cel guvernamental, cât și cel neguvernamental.

„Deosebirea este dată de ritm, în sensul că creditul neguvernamental a crescut și în termeni reali, nu numai în termeni nominali, adică, cu alte cuvinte, a crescut mai repede decât rata inflației, iar creditul guvernamental a crescut mai încet decât rata inflației, ceea ce înseamnă că, în termeni reali a scăzut, chiar dacă nominal a crescut. În ceea ce privește depozitele rezidenților, subliniez ale rezidenților, nu numai ale populației, deci rezidenți însemnând și populație și firme, se constată, de asemenea, o evoluție diferită, în sensul că depozitele în valută au crescut atât nominal cât și real, mai repede decât inflația, în timp ce depozitele în lei, chiar dacă au crescut nominal, totuși, au scăzut în termeni reali. Cu alte cuvinte au crescut mai puțin decât rată inflației”, a adăugat economistul-șef al BNR.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)