Valorizare și valorificare
Numărul 2-3, 18-31 ian. 2023 » La început a fost cuvântul...
Și în acest început de an mass-media din țara noastră și-a concentrat atenția asupra modalităților de depășire a marilor dificultăți provocate de prelungirea crizelor cu care ne confruntăm de multă vreme. Într-o asemenea manieră au fost scoase în evidență experiențe pozitive cu posibilități reale de extindere. Numai că, nu de puține ori, percutanța unor abordări a fost diminuată de nerespectarea proprietății termenilor utilizați. Astfel, într-o emisiune televizată s-a afirmat că „obținerea de rezultate economico-financiare pozitive presupune evaluarea corectă a resurselor existente în vederea valorizării lor”. Or, „evaluarea” – în cazul dat – înseamnă exact operațiunea de „valorizare”. Pleonasmul este, prin urmare, evident.
O eroare asemănătoare a „comis” un editorialist din presa tipărită care a considerat că „procesul de valorizare a potențialului de care dispunem asigură o gestionare eficientă a acestuia prin creșterea gradului de prelucrare a materiilor prime și materialelor”. Repetăm: verbul „a valoriza” se referă exclusiv la stabilirea „valorii” unui obiect sau a unui demers, indiferent de domeniul de activitate. Totodată, „gestionarea” reprezintă pasul următor, și anume „valorificarea” respectivelor resurse, adică procesul care are ca finalitate tocmai „creșterea gradului de prelucrare a materiilor prime și materialelor”. În consecință, avem de-a face cu un dublu pleonasm.
Cât privește „valorificarea” propriu-zisă să reținem și următoarea remarcă a reporterului unui post de radio: „Creșterea valorii adăugate a produselor și serviciilor presupune eforturi axiologice îndreptate spre fructificarea superioară a potențialului întreprinderii”. În acest exemplu nu este nimic reprobabil că s-a recurs la un termen mai puțin utilizat, cum este adjectivul „axiologic”, numai că era necesar să se țină seama că „axiologia” este teoria generală a... „valorilor”. Avem, deci, de-a face, în fraza citată, cu încă un pleonasm. De altfel, și când s-a spus că „valoarea adăugată” este efectul „fructificării superioare a potențialului întreprinderii” s-a înregistrat o eroare asemănătoare. De unde rezultă că, și în comunicarea publică, „valoarea adăugată” se poate obține doar prin „fructificarea” definițiilor oferite de dicționarele aflate la îndemâna fiecăruia și a tuturor. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice