Chiar și în absența unor statistici exhaustive, se poate aprecia, de pe acum, că această vară va depăși recordurile din 2018 în materie de participanți și încasări în zona numită, în genere, „mari concerte și festivaluri muzicale”. Se anticipează că se va depăși un milion de spectatori, iar valoarea biletelor vândute va fi mai mare de 600 milioane de lei. În aceste circumstanțe, a vorbi despre „piața festivalurilor și a concertelor” se justifică întru totul, din cele mai diverse unghiuri de analiză.

Nu ne propunem, desigur, o cronică muzicală, ci doar să semnalăm un fenomen de masă care are darul să armonizeze conotațiile de ordin artistic cu cele din sfera economico-financiară. Când ne referim la conceptul de „piață” avem în vedere – cum bine o știu profesioniștii contabili – evoluția simultană a cererii și ofertei, ceea ce este valabil și în cazul tuturor actelor cultural-artistice – de la pictură la cinematografie, de la teatru la muzică, de la beletristică la fotografie ș.a.m.d. Modalitățile prin care valorile cultural-artistice se „convertesc” și în valori bănești au fost descoperite încă din antichitate și nu are rost să repetăm ceea ce se știe de milenii.

Să ne aplecăm, deci, asupra actualității și să remarcăm că există o cerere în creștere de mari festivaluri muzicale. Revine sociologilor misiunea de a analiza cauzele acestui fenomen, însă, dintr-o perspectivă apropiată de preocupările profesioniștilor contabili, se impun câteva constatări (sperăm) utile.

În afară de spectacolele gratuite oferite în special de autoritățile publice locale (temă care merită să fie tratată separat, inclusiv prin prisma gestionării banului public) apare limpede că prețul biletelor de intrare la asemenea mari festivaluri și concerte este accesibil unui număr tot mai mare de cetățeni români. În bugetele de familie capătă o pondere tot mai semnificativă cheltuielile pentru participarea la astfel de festivaluri și concerte, ceea ce indică o tendință luată tot mai mult în considerare de întreprinzătorii din domeniul showbiz-ului, clienți ai experților contabili și contabililor autorizați. Nimic anormal în această receptare a gustului public. Dacă există cerere, de ce n-ar fi simetrică și o… ofertă? Apoi, după toate legile marketingului, de ce să nu se stimuleze prin ofertă o cerere certă și, mai cu seamă, în creștere?

În același timp cu dezvoltarea industriei showbiz-ului se înregistrează extinderea afacerilor în domenii colaterale, îndeosebi alimentație (băuturi nealcoolice, fast-food), transport, turism, foto, film, instalații de sonorizare etc., ceea ce lărgește considerabil aria de analiză, dar și de acțiune legată direct și indirect de organizarea și desfășurarea marilor festivaluri muzicale și concerte, mai ales a celor în aer liber și în spații publice vaste. Și nu este vorba, cum se știe, doar de București, ci și de alte localități, precum Cluj-Napoca și Constanța.

Dacă revenim la manifestările propriu-zise și recurgem la comparații, constatăm că, față de anul 2010, când afacerile din domeniu se situau la 78 milioane de lei, iar numărul de firme de profil s-a triplat, ajungând la 1.238, cu un profit în creștere de la 62,2 milioane lei la 88 milioane lei, ne dăm seama că avem de-a face cu… o afacere prosperă, cu mari șanse de succes și în viitorul previzibil.

Sigur, o analiză a fenomenului nu se poate limita la aspectele evocate. Intervin multe alte elemente, majoritatea din sfera calității actului artistic și a influenței acestuia în materie de educație, însă – pe ansamblu – este foarte bine că tinerii (spectatorii cu ponderea cea mai mare la aceste manifestări) își consacră timpul liber unor asemenea preocupări. Se poate, deci, conchide că atâta vreme cât sub ambele aspecte – cultural și economico-financiar – elementele pozitive predomină, nu putem decât să ne bucurăm că vara anului 2019 este și un anotimp al concertelor și festivalurilor muzicale de masă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)