Veniturile medii lunare pe gospodărie au fost de 6.910 lei, în trimestrul II; cheltuielile, 86,4% din venituri
Numărul 40, 11-17 oct. 2023 » Breviar statistic
Veniturile totale medii lunare au fost, în trimestrul II 2023, în termeni nominali, 6.910 lei pe o gospodărie și 2.770 lei pe persoană, în scădere cu 1%, față de trimestrul I 2023, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de Agerpres. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 10,7%, iar cele pe o persoană cu 11,6%.
Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost, în trimestrul II 2023, de 5.969 lei pe o gospodărie (2.392 lei pe o persoană) și au reprezentat 86,4% din veniturile totale, în scădere cu 2 lei pe o gospodărie față de trimestrul I 2023. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 11,1%, iar cele pe o persoană cu 12%.
Cea mai mare parte a cheltuielilor (37,2%) a fost alocată pentru alimente în timp ce cheltuielile pentru educație au reprezentat 0,5%.
Veniturile bănești medii lunare au fost, în trimestrul II 2023, de 6.427 lei lunar pe o gospodărie (2.576 lei pe o persoană) în creștere cu 1% față de trimestrul I 2023, iar veniturile în natură de 484 lei lunar pe gospodărie (194 lei pe o persoană), în scădere cu 21,4% față de trimestrul I 2023. Salariile și celelalte venituri asociate lor au fost de 4.604 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (66,6% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față de trimestrul I 2023 cu 1,7 puncte procentuale).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale de 1.440 lei lunar pe o gospodărie (20,8% în trimestrul II 2023, respectiv, 21,3% în trimestrul I 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (7% în trimestrul II 2023, respectiv, 8,8% în trimestrul I 2023), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiarii de prestații sociale (1,5% în trimestrul II 2023, respectiv, 1,9% în trimestrul I 2023) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (5,5% în trimestrul II 2023, respectiv, 6,9% în trimestrul I 2023).
În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul II 2023 a fost de 7.857 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 3.358 lei, de 1,6 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul II 2023, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 72,6%, mai mare cu 16,2 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 22,8%, mai mare cu 3,1 puncte procentuale față de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 11,8%, de 2,8 ori mai mare față de cea mediul urban.
Pe de altă parte, cheltuielile bănești medii lunare au fost, în trimestrul II 2023, de 5.589 lei pe o gospodărie (2.240 lei pe o persoană), mai mari cu 1,9% față de trimestrul I 2023. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, în trimestrul II 2023, a fost, în medie, de 380 lei lunar pe o gospodărie (152 lei pe o persoană), în scădere cu 21,7% față de trimestrul I 2023.
În trimestrul II 2023, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuieli bănești și contravaloarea consumului uman de produse agroalimentare din resurse proprii) de 3.675 lei lunar pe o gospodărie (61,6%) și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor de 1.891 lei pe o gospodărie (31,7%), precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (cheltuieli bănești și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) de 116 lei pe o gospodărie (1,9%). INS menționează că mediul de rezidență evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.778 lei, mai mari de 1,4 ori decât în mediul rural. Aceasta înseamnă că o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.897 lei lunar, de 1,6 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 34,9% în cheltuielile totale, cu 8,7 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 11,7% în cheltuielile totale, de 3,7 ori mai mare decât în mediul urban.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice în valoare de 1.368 lei pe o gospodărie au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (37,2%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 519 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 14,1%, de cele pentru băuturi alcoolice și tutun și de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare fiecare de 277 lei pe o gospodărie, cu ponderi în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,5% fiecare. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor populației a fost cel efectuat pentru educație, de 18 lei pe o gospodărie (0,5% din cheltuielile totale de consum medii lunare), și cel pentru asigurări și servicii financiare, de 26 lei pe o gospodărie (0,7% din cheltuielile totale de consum medii lunare).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice