Implementarea fișierului standard SAF-T dar și a celorlalte module digitale, respectiv e-Transport, e-TVA și e-Factura ar putea reduce deficitul de colectare a TVA (gap) cu două cifre, consideră Alexandru Drăghici, vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), relatează Agerpres. „În privința reducerii gap-ului de TVA, ca instrument de lucru în administrația fiscală a apărut fișierul standard SAF-T care era aplicabil doar contribuabililor mari. Ulterior, în 2023, și mijlocii și din 2025 trece și la contribuabilii mici. Practic, putem pune reducerea gap-ului de TVA pe seama unui singur modul digitalizat. Speranțele noastre pe viitor, odată cu implementarea și a celorlalte module - e-Transport, e-TVA, e-Factura sunt să scadă mult mai mult. Sperăm ca informațiile pe care le primim să le valorificăm, astfel încât să putem reduce nu doar cu o cifră, cu două cifre gap-ul de TVA”, a declarat Alexandru Drăghici, la Conferința Anuală de Taxe PwC România, potrivit unui comunicat al companiei de consultanță.

Reprezentantul Fiscului a precizat că toate aceste module generează informații pentru Big Data pe care autoritățile încearcă să le centralizeze astfel încât acțiunile de control, indiferent că sunt efectuate de structurile de antifraudă, de inspecție fiscală, de controlul marilor averi sau a persoanelor cu risc, să fie îndreptate doar către agenții economici care prezintă un risc real pentru administrarea fiscală.

„Pe parcursul anului trecut au fost acțiuni care poate au deranjat mediul de afaceri, însă acele acțiuni erau efectuate tocmai în scopul de a reuși să acordăm mijloacele, instrumentele noastre de analiză, pentru că puteau să genereze greșeli sau să creeze un risc inexistent. Unul din obiectivele noastre, așa cum am spus la început, este creșterea conformării voluntare a contribuabililor. Atât timp cât datele primite sunt corecte și reușim atât noi, cât și dumneavoastră, să ne facem o idee foarte clară despre ceea ce se întâmplă cu aceste aceste module, vom constata că interacțiunea agenților economici cu organele de control va fi una din ce în ce mai scăzută. Nu urmărim sancționarea, nu acesta este obiectivul nostru. Ponderea sumelor atrase sau stabilite suplimentar nu este una substanțială în totalul veniturilor ANAF. Rolul structurilor de control este mai degrabă unul în zona de salubrizare a mediului de afaceri, astfel încât oricare companie să își desfășoare activitatea într-un mediu concurențial corect și bine reglementat, astfel încât să nu fie scoase de pe piață de companii cu un comportament neloial”, a subliniat vicepreședintele ANAF.

Pe de altă parte, acesta acesta a arătat că cea mai mare provocare din activitatea instituției din ultima perioadă sunt fake news-urile și dezinformările.

„Ce face ANAF, cum impozitează, ce documente emite ANAF? Acum câteva săptămâni a fost o campanie legată de un document, practic o aliniere a unor formulare. Mesajul care a fost rostogolit în presă este că ANAF-ul va băga oamenii la pușcărie pentru situația în care nu se răspunde la somație. Punctul ANAF-ului este luat în considerare undeva, se spune pe pagina 10 a unor publicații. Cine este mai vocal, sau știrea care are impactul cel mai negativ, ea este promovată și în felul ăsta decredibilizează instituția sau modul de lucru al instituției”, susține Drăghici.

La rândul său, Teodor Georgescu, Inspector General, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a menționat că toate controalele antifraudă se desfășoară pe baza unei analize de risc făcute înaintea efectuării controlului. Acesta a subliniat, de asemenea, că principalul obiectiv este ca frauda să fie identificată din timp pentru limitarea prejudiciului și posibilitatea recuperării acestuia.

Un domeniu de interes este comerțul electronic, unde fraudele se mențin la cote ridicate, a atras atenția reprezentatul DGAF.

„Economia mondială, nu numai cea românească, a făcut ca tranzacțiile în domeniul online să crească exponențial. Se așteaptă să depășească chiar și comerțul tradițional. Aici, un rol foarte important îl au acele directive europene care stabilesc în sarcina platformelor de intermediere online anumite obligații de raportare și de identificare a partenerilor de afaceri. Suntem în posesia anumitor informații care au fost furnizate de către platformele de intermediere servicii turistice gen Booking, gen Airbnb. Contribuabilii care au înregistrat venituri și nu le-au declarat, vor primi, în funcție de sumă și de riscul identificat, o notificare în care li se vor aminti obligațiile legale și faptul că au fost identificați cu sume. Alții, cu sume mari, vor face deja obiectul unei verificări documentare sau control antifraudă, după caz. Încă se mențin la cote foarte ridicate fraudele în domeniul online”, a declarat Georgescu.

Un alt domeniu de interes îl reprezintă fraudele din domeniul tranzacțiilor intracomunitare sau internaționale, mai ales in contextul intrării României în spațiul Schengen.

„Intrarea României în Schengen a adus anumite schimbări, de maniera că toate structurile de control au trebuit să părăsească frontiera. A fost înlăturat primul filtru pe care îl aveam la frontiera țării. Dar sistemul e-Transport a înlocuit cu succes acel filtru și sarcina noastră este ca prin acest sistem să creăm o bază cât mai exactă de date asupra tranzacțiilor care se efectuează cu produse de risc și mai ales cu produse din comerțul internațional. Un alt domeniu consacrat este producția și comercializarea produselor accizabile și mai avem niște domenii în care nu este respectată întru-totul legislația muncii și evidențierea tuturor impozitelor și contribuțiilor datorate salariaților, precum transportul alternativ”, a mai spus inspectorul general de la Antifraudă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)