Comisia Europeană (CE) a prezentat, zilele trecute, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector, pentru perioada 2021-2027. Următorul buget pe termen lung va fi – potrivit oficialiilor europeni – unul pragmatic şi modern, ambiţios şi axat pe rezultate. Dată fiind importanţa majoră pe care aceste programe sectoriale o vor avea în modelarea viitoarei Uniuni formate din 27 de state membre, vom prezenta, pe parcursul a câteva numere, principalele obiective ale acestora.

1,22 miliarde euro pentru noile programe „Vamă” şi „Fiscalis”, în vederea îmbunătățirii eficienței cooperării în domeniu între statele membre

Pentru următorul buget pe termen lung al UE, CE propune măsuri menite să îmbunătățească eficiența cooperării fiscale și vamale între statele membre. Continuarea finanțării acestor programe va ajuta UE să ofere în continuare întreprinderilor un acces ușor și neîngrădit la piața unică, astfel încât comerțul să poată prospera, cetățenii să fie protejați împotriva mărfurilor periculoase care intră în Uniune pe la frontierele sale externe și statele membre să dispună de mijloacele necesare pentru a combate evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală.

Comisia propune un angajament financiar în valoare de 950 de milioane euro pentru programul Vamă și de 270 de milioane euro pentru programul Fiscalis, reprezentând 0,07 %, respectiv 0,02 % din următorul buget al UE.

♦ Noul program Vamă va contribui la instituirea unei uniuni vamale moderne axate pe interesele întreprinderilor și ale cetățenilor din UE prin următoarele mijloace:

▪ intensificarea schimbului de informații și date între administrațiile vamale naționale în vederea unei mai bune detectări a mărfurilor contrafăcute și periculoase: în 2017 au fost confiscate la frontierele UE 2,7 milioane de muniții și 188.000 de explozivi;

▪ facilitarea în continuare a creșterii volumului schimburilor comerciale: autoritățile vamale din UE au gestionat 331 de milioane de declarații în cursul anului trecut;

▪ sprijinirea autorităților vamale în ceea ce privește protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii, precum și colectarea corectă a taxelor vamale, a TVA la import și a accizelor: noul program va îmbunătăți capacitatea administrațiilor vamale de a gestiona un volum tot mai mare al schimburilor comerciale și de a face față evoluției modelelor economice și de lucru, precum comerțul electronic și tehnologia blockchain și va consolida cooperarea și formarea în toate sectoarele;

▪ elaborarea unor strategii îmbunătățite de gestionare a riscurilor pentru a proteja interesele financiare ale UE și a ajuta UE să răspundă mai bine la amenințările la adresa securității și la criminalitatea transnațională.

♦ Noul program Fiscalis va sprijini cooperarea între administrațiile fiscale ale statelor membre și va contribui mai eficient la combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, prin următoarele mijloace:

▪ instituirea unor sisteme informatice mai bune și mai conectate, pe care fiecare stat membru ar trebui altminteri să le dezvolte în mod individual. Aceasta include dezvoltarea și menținerea unor soluții informatice interoperabile și rentabile pentru a sprijini autoritățile fiscale în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE;

▪ schimbul de bune practici și formarea în vederea creșterii eficienței: aceasta include contribuția la evitarea sarcinilor administrative inutile pentru cetățeni și întreprinderi (inclusiv IMM-uri) în tranzacțiile transfrontaliere și creșterea semnificativă a numărului de 423 000 de profesioniști din domeniul fiscal formați începând din 2014;

▪ instituirea unor acțiuni comune de gestionare a riscurilor și audituri – începând cu anul 2014 au fost organizate 1.000 de astfel de acțiuni între statele membre;

▪ stimularea competitivității Uniunii, promovarea inovării și facilitarea implementării noilor modele economice.

Programul Vamă al UE a întărit deja capacitatea autorităților vamale de a menține siguranța frontierelor, facilitând totodată comerțul și protejând cetățenii UE împotriva mărfurilor contrafăcute și periculoase. El a permis, de asemenea, o colectare mai bună și mai eficientă a taxelor vamale, care, în 2017, au reprezentat aproape 16% din bugetul total al UE. În acest an în care uniunea vamală a UE se pregătește să sărbătorească cea de-a 50-a aniversare, propunerea viitorului program ar asigura îmbunătățirea continuă a coloanei vertebrale a pieței unice.

În paralel, programul Fiscalis s-a dovedit, la rândul lui, indispensabil pentru a ajuta administrațiile fiscale să coopereze mai bine la nivelul întregii UE pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor și a combate frauda fiscală. Conceput inițial în 1993 ca un simplu program de formare și de schimb destinat funcționarilor din administrațiile fiscale, Fiscalis a determinat o schimbare radicală în peisajul fiscal din UE în ultimii 20 de ani. El oferă un mediu simplu și flexibil pentru cooperarea în domeniul fiscal, cu o valoare adăugată europeană și un impact considerabil, în pofida dimensiunii sale relativ limitate. Într-un singur an (2015), programul a ajutat statele membre să evalueze impozite care pot fi recuperate în valoare de peste 590 de milioane euro prin controale comune la nivelul UE. Propunerea de astăzi privind noul program Fiscalis vine într-un moment în care opinia publică este extrem de critică în privința evitării obligațiilor fiscale, iar guvernele statelor membre au de recuperat mai mult de 50 de miliarde euro pe an pierdute din cauza fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA). Consolidarea programului va contribui la soluționarea acestei probleme.

Investiții de 9,2 miliarde euro în primul program digital; se au în vedere calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate

CE a propus crearea primului program Europa digitală și efectuarea de investiții în valoare de 9,2 miliarde euro în vederea alinierii următorului buget pe termen lung al Uniunii la provocările tot mai mari din domeniu. Prin adoptarea Strategiei privind piața unică digitală, a fost instituit un cadru de reglementare adaptat erei digitale. Pe lângă această strategie, trebuie să se asigure finanțare și investiții la fel de ambițioase în programul Europa digitală pentru îmbunătățirea competitivității internaționale a UE, precum și pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților digitale strategice ale Europei. Aceste capacități-cheie vizează calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate, asigurându-se utilizarea pe scară largă și accesibilitatea acestora în toate sectoarele economiei și ale societății, atât de către întreprinderi, cât și de către sectorul public. 

Propunerea Comisiei vizează cinci domenii:

1) Supercalculatoare. Se vor acorda 2,7 miliarde euro pentru finanțarea de proiecte în vederea dezvoltării și consolidării facilităților de calcul de înaltă performanță și de prelucrare a datelor în Europa, lucru care este esențial pentru dezvoltarea a numeroase domenii – de la asistența medicală și energia din surse regenerabile până la siguranța auto și securitatea cibernetică. Această finanțare va asigura astfel o utilizare mai eficace și mai largă a calculului de înaltă performanță, atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Programul Europa digitală va avea ca obiectiv să dezvolte o infrastructură de talie internațională în materie de supercalculatoare și de prelucrare a datelor, care să fie dotată cu capacități exascale (un miliard de miliarde sau 1018 calcule pe secundă) până în exercițiul financiar 2022/2023, precum și cu capacități post-exascale până în exercițiul financiar 2026/2027, astfel încât UE să dispună de propriile resurse independente și competitive în materie de tehnologii, să atingă excelența în materie de aplicații și să extindă disponibilitatea și utilizarea calculului de înaltă performanță. Inițiativele planificate se vor baza pe strategia europeană privind supercalculatoarele, care va ajuta UE să avanseze în numeroase domenii, de la asistența medicală și energia din surse regenerabile până la siguranța vehiculelor și securitatea cibernetică.

2) Inteligență artificială. Sunt prevăzute 2,5 miliarde euro pentru favorizarea răspândirii inteligenței artificiale în întreaga economie și societate europeană. Acest buget se bazează pe abordarea europeană privind inteligența artificială, prezentată la 25 aprilie 2018: scopul este stimularea investițiilor pentru valorificarea la maximum a inteligenței artificiale, ținându-se cont în același timp de transformările socio-economice pe care le cauzează aceasta și asigurându-se un cadru etic și juridic adecvat. Programul Europa digitală va facilita accesul autorităților publice și al întreprinderilor, în special al celor de mici dimensiuni, la instalațiile de testare și experimentare a inteligenței artificiale în statele membre, în timp ce consolidarea investițiilor în cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa îi va permite UE să se mențină în prima linie în ceea ce privește progresele științifice și tehnologice în materie de inteligență artificială. Comisia propune crearea unor „biblioteci europene” comune de algoritmi care să fie accesibile tuturor, cu ajutorul cărora sectorul public și sectorul privat să identifice și să achiziționeze soluția cea mai adecvată pentru nevoile lor. La nivelul întregii Uniuni se vor crea platforme deschise și se va acorda acces la spații de date industriale pentru inteligența artificială în cadrul centrelor de inovare digitală, care vor oferi instalații de testare și informații întreprinderilor mici și inovatorilor de la nivel local;

3) Securitate cibernetică și încredere. Se vor investi 2 miliarde euro în protejarea economiei digitale, a societății și a democrațiilor Uniunii prin promovarea apărării cibernetice și a sectorului securității cibernetice din UE, prin finanțarea de echipamente și infrastructură de ultimă generație în domeniul securității cibernetice, precum și prin sprijinirea dezvoltării competențelor și a cunoștințelor necesare. Propunerea se bazează pe o gamă largă de măsuri privind securitatea cibernetică;

4) Competențe digitale. Prin alocarea unei sume de 700 de milioane euro se va garanta că forța de muncă actuală și viitoare va avea posibilitatea de a dobândi cu ușurință competențe digitale avansate prin cursuri de formare și stagii de pregătire la locul de muncă pe termen lung și pe termen scurt, indiferent de statul membru de reședință a participanților. În cadrul programului Europa digitală, centrele de inovare digitală vor desfășura programe specifice menite să ajute întreprinderile mici și mijlocii și administrațiile publice să ia măsurile necesare pentru ca personalul lor să dobândească competențele avansate necesare pentru a putea avea acces la noile posibilități pe care le oferă calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică;

5) Asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale la nivelul întregii economii și societăți. Prin alocarea a 1,3 miliarde euro se va asigura transformarea digitală a administrației publice și a serviciilor publice și interoperabilitatea acestora în Uniunea Europeană și se va facilita accesul la tehnologii și know-how pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri. Centrele de inovare digitală vor avea rolul de „ghișee unice” pentru întreprinderile mici și mijlocii și administrațiile publice, oferind acces la expertiză tehnologică și la facilități de experimentare, precum și consiliere pentru o mai bună evaluare a interesului economic al proiectelor de transformare digitală. Va fi susținută o rețea de centre de inovare digitală, asigurându-se cea mai mare acoperire geografică posibilă în întreaga Europă. Centrele de inovare digitală reprezintă la ora actuală unul dintre principalele elemente ale strategiei de digitalizare a industriei europene. (Sursa: Comisia Europeană)

(Va urma)