Continuăm prezentarea principalelor obiective ale programelor sectoriale incluse în propunerile Comisiei Europene pentru următorul cadru financiar multianual al UE, aferent perioadei 2021-2027.

Dublarea finanțării programului Erasmus

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE, Comisia Europeană a propus dublarea finanțării programului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde euro. Programul Erasmus permite deja unor milioane de tineri europeni să studieze, să se formeze sau să învețe în străinătate, sporindu-le, în același timp, experiența și gradul de informare cu privire la Europa și îmbunătățindu-le șansele viitoare pe piața muncii. Grație dublării finanțării sale, acest program va fi mai eficace în sprijinirea obiectivelor politice-cheie, cum ar fi crearea unui spațiu european al educației până în 2025, responsabilizarea tinerilor și promovarea unei identități europene prin intermediul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii. „De peste 30 de ani, Erasmus a fost unul dintre cele mai importante programe, deoarece demonstrează adevăratul sens al integrării. Aceasta este esența însăși a unei Europe fără frontiere. Prin programul Erasmus, le oferim tinerilor noștri mai multe oportunități. Din acest motiv, propunem dublarea finanțării. Fiecare euro pe care îl investim în Erasmus este o investiție în viitorul nostru – în viitorul unui tânăr, al unui profesor sau stagiar și în viitorul Europei”, a declarat Jyrki Katainen, vicepreședintele CE pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate.

Comisia propune creșterea bugetului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde euro în perioada 2021-2027, din care 25,9 de miliarde euro pentru educație și formare, 3,1 miliarde euro pentru tineret și 550 de milioane euro pentru sport.

Propunerea Comisiei vizează:

▪ Creșterea numărului de beneficiari. Dublarea bugetului programului va face posibilă susținerea a până la 12 milioane de persoane în perioada 2021-2027 – de trei ori mai multe decât în cursul perioadei actuale de finanțare. Printre beneficiari se numără elevi de școală, studenți din învățământul superior, stagiari, cadre didactice, formatori, lucrători în domeniul tineretului, antrenori sportivi și, de asemenea, cursanți care urmează o educație și formare profesională și personal din învățământul pentru adulți, inclusiv cei care participă la ErasmusPro;

▪ Captarea interesului persoanelor din toate mediile sociale. Prin formate noi și prin facilitarea accesului pentru întreprinderile mici și organizațiile locale, noul program va facilita participarea persoanelor care provin din medii defavorizate;

▪ Consolidarea relațiilor cu restul lumii. Mobilitatea și cooperarea cu țările terțe vor fi, de asemenea, consolidate, printr-o combinație de mobilitate fizică și virtuală;

▪ Axarea pe promovarea domeniilor de studiu orientate către viitor. Consolidarea programului va acorda o atenție sporită domeniilor de studiu precum energia din surse regenerabile, schimbările climatice, ingineria de mediu, inteligența artificială sau ingineria;

▪ Promovarea unei identități europene printr-o experiență de călătorie. Noua inițiativă DiscoverEU (despre care CECCAR Business Magazine a informat pe larg) le va permite tinerilor să descopere patrimoniul cultural și diversitatea Europei.

Reamintim că programul Erasmus+ actual, cu un buget de 14,7 miliarde euro, se derulează în perioada 2014-2020. Instituit în 1987, Erasmus a sprijinit până în prezent peste 9 milioane de studenți, cursanți, ucenici și voluntari.

Un nou Fond social, un nou Fond de ajustare la globalizare și un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori

Pentru viitorul buget afarent perioadei 2021-2027, Comisia Europeană propune consolidarea în continuare a dimensiunii sociale a Uniunii prin lansarea unui Fond social european reînnoit – Fondul social european plus (FSE+) și prin consolidarea și sporirea eficacității Fondului european de ajustare la globalizare (FEG). Pentru perioada 2021-2027, Fondului social european plus i se vor aloca 101,2 miliarde euro, iar Fondului european de ajustare la globalizare 1,6 miliarde euro. Obiectivul ambelor fonduri este să investească în capitalul uman, asigurând înzestrarea persoanelor cu competențele adecvate necesare pentru a face față provocărilor și schimbările de pe piața forței de muncă, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Fondului pentru justiție, drepturi și valori i se vor aloca 947 de milioane euro pe o perioadă de 7 ani. „Noile noastre fonduri, flexibile și simplificate, se axează pe investițiile în capitalul uman, pentru a ne asigura că cetățenii posedă competențele potrivite, că fac obiectul unei protecții sociale moderne, adaptate la noile forme de muncă, cât și pentru a ne manifesta solidaritatea cu cei care au cea mai mare nevoie de acest lucru”, a declarat comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen.

♦ Fondul social european plus

Fondul social european plus se va concentra pe investițiile în capitalul uman și pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta contribuie la acțiunile de abordare a provocărilor globale, menține echitatea socială, dar stimulează și competitivitatea Europei. Fondul social european plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond social european, creată prin fuziunea a cinci fonduri și programe existente. Punerea în comun a resurselor va permite UE și statelor membre să ofere un sprijin mai integrat și mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale de pe piața muncii cu care se confruntă astăzi cetățenii europeni. De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor celor mai defavorizate va aduce beneficii persoanelor eligibile prin intermediul unei combinații mai bune de asistență materială și asistență socială cuprinzătoare.

Mai exact, Fondul social european plus va reuni: ▪ Fondul social european (FSE) și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI); ▪ Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD); ▪ Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială; ▪ Programul UE în domeniul sănătății.

Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:

▪ Concentrarea pe preocupările cetățenilor și pe prioritățile esențiale. În consultare cu statele membre, resursele vor fi direcționate către măsuri care abordează principalele priorități și preocupările cetățenilor europeni;

▪ Un accent pus pe șomajul în rândul tinerilor și pe incluziunea socială. Statele membre cu o proporție mare de tineri fără loc de muncă, fără educație sau formare vor trebui să aloce cel puțin 10% din FSE+ pentru finanțarea unor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Fondul va continua să contribuie la Agenda pentru competențe în Europa și cel puțin 25% din finanțările FSE+ ar trebui alocate măsurilor care promovează incluziunea socială și vizează persoanele cu cele mai mari necesități. FSE+ va sprijini, de asemenea, eforturile depuse de statele membre pentru integrarea în propriile societăți și piețe ale forței de muncă a resortisanților țărilor terțe prezenți în mod legal pe teritoriul lor, punând accentul pe măsuri care favorizează integrarea pe termen lung. Astfel, FSE+ completează Fondul pentru azil și migrație, care sprijină măsurile de integrare pe termen scurt;

▪ Reducerea birocrației. Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și facilitând accesul la finanțarea din surse diferite pentru autoritățile, cetățenii sau organizațiile care beneficiază de sprijinul UE;

▪ Sprijin personalizat pentru asistența medicală. componenta de sănătate va pune accentul pe domeniile prioritare în care cooperarea la nivelul UE și-a dovedit eficacitatea: consolidarea transfrontalieră a nivelului de pregătire pentru situații de criză, sprijinirea autorităților sanitare ale statelor membre, digitalizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire, sprijinirea legislației UE în domeniul sănătății și consolidarea cooperării transfrontaliere, de exemplu cu privire la bolile rare și complexe prin intermediul Rețelelor europene de referință.

Reamintim că Fondul social european este principalul și cel mai vechi instrument european care investește în capitalul uman. A fost instituit în 1957, în același timp cu semnarea Tratatului de la Roma. În prezent, acesta reprezintă un factor important pentru crearea de locuri de muncă și pentru promovarea unei educații mai bune, a unor administrații publice mai moderne și a incluziunii sociale, fiind, prin urmare, un mijloc de asigurare a unor oportunități mai echitabile pentru toți cetățenii.

♦ Fondul european de ajustare la globalizare după 2020

Fondul european de ajustare la globalizare va fi revizuit astfel încât acesta să poată interveni în mod mai eficace pentru a sprijini lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă. În prezent, lucrătorii pot primi sprijin din partea fondului numai în cazul în care au fost concediați ca urmare a schimbărilor intervenite în structura comerțului sau a consecințelor crizei financiare și economice. În temeiul noilor norme, pot fi eligibile pentru finanțare și alte motive ale restructurărilor, cum ar fi digitalizarea și automatizarea, acestea ținând cont de noile provocări de pe piața forței de muncă.

În plus, noile norme vor reduce de la 500 la 250 pragul numeric al lucrătorilor disponibilizați necesar pentru ca un caz să fie eligibil, ceea ce va permite unui număr mai mare de lucrători să beneficieze de sprijin financiar. Alte modificări propuse includ îmbunătățirea procesului de mobilizare pentru simplificarea și accelerarea procedurilor. De asemenea, rata de cofinanțare a fondului, actualmente de 60%, va fi aliniată la cele mai mari rate de cofinanțare ale FSE+ pentru un stat membru specific. În mai multe cazuri, acest lucru ar însemna că UE cofinanțează o proporție mai mare din costurile totale.

Fondul european de ajustare la globalizare este o expresie a solidarității UE cu lucrătorii europeni care și-au pierdut locul de muncă din cauza impactului combinat al schimbărilor survenite în structura comerțului mondial și al evoluțiilor tehnologice. Obiectivul acestuia este de a menține sau a reintegra lucrătorii pe piața forței de muncă.

♦ Fondul UE pentru justiție, drepturi și valori

Comisia propune, de asemenea, un nou Fond pentru justiție, drepturi și valori, care cuprinde programul „Drepturi și valori” și programul „Justiție”. Fondul dispune de un buget prevăzut de 947 de milioane euro pentru perioada celor 7 ani, din care 642 de milioane euro pentru programul „Drepturi și valori” și 305 milioane euro pentru programul „Justiție”.

365 miliarde euro pentru politica agricolă comună

Cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 prevede măsuri de modernizare și simplificare a politicii agricole comune (PAC), pentru care este stabilit un buget de 365 miliarde euro. Datorită acestor propuneri, PAC rămâne o politică pregătită să facă față viitorului, care continuă să sprijine fermierii și comunitățile rurale, este lider al dezvoltării durabile a agriculturii UE și reflectă ambiția UE legată de grija pentru mediu și acțiunile climatice. Noile propuneri acordă statelor membre mai multă flexibilitate și responsabilitate în alegerea modului și a domeniilor în care să investească finanțarea PAC care le revine, în scopul de a îndeplini obiectivele ambițioase stabilite la nivelul UE pentru a avea un sector agricol inteligent, rezilient, sustenabil și competitiv, asigurând, totodată, un sprijin echitabil și mai bine direcționat pentru venitul fermierilor.

Principalele elemente ale propunerilor Comisiei pentru modernizarea și simplificarea PAC sunt următoarele:

♦ Un nou mod de lucru. Statele membre vor dispune de mai multă flexibilitate în ceea ce privește modul de a utiliza alocările lor din finanțare, ceea ce le permite să conceapă programe adaptate care să răspundă în mod cât mai eficace preocupărilor fermierilor și ale comunităților rurale mai extinse. Statele membre vor avea și posibilitatea de a transfera până la 15% din alocările lor din PAC între plățile directe și dezvoltarea rurală și invers, cu scopul de a se asigura că prioritățile și măsurile lor pot fi finanțate;

♦ Mai multă echitate prin direcționarea mai bună a sprijinului. Plățile directe vor constitui în continuare o parte esențială a politicii, asigurând stabilitate și previzibilitate pentru fermieri. Se va acorda prioritate sprijinirii fermelor mici și medii, acestea reprezentând majoritatea sectorului agricol al UE, și ajutorului acordat tinerilor fermieri. Comisia rămâne fidelă angajamentului de a obține o distribuire mai echitabilă a plăților directe între statele membre prin convergența externă.

♦ Ambiții mai mari legate de acțiunile care vizează mediul și impactul asupra climei. Schimbările climatice, resursele naturale, biodiversitatea, habitatele și peisajele sunt toate cuprinse în obiectivele propuse la nivelul întregii UE. Sprijinul pe venit pentru fermieri este deja condiționat de aplicarea unor practici favorabile mediului și climei, iar noua PAC le va impune fermierilor să atingă un nivel mai ridicat de ambiție atât prin măsuri obligatorii, cât și prin măsuri bazate pe stimulente:

♦ O mai bună utilizare a cunoștințelor și inovării. PAC modernizată va profita de avantajele oferite de toate tehnologiile de ultimă oră și de cele mai recente inovații, ajutându-i astfel atât pe fermieri în munca lor, cât și administrațiile publice. Va fi alocat un buget de 10 miliarde euro din programul de cercetare al UE Orizont Europa pentru proiecte de cercetare și inovare în sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei. Va fi intensificată digitalizarea vieții rurale, de exemplu prin extinderea accesului la banda largă în regiunile rurale, ameliorându-se în acest fel calitatea vieții în zonele respective și contribuindu-se la competitivitatea producției agricole europene. (Sursa: Comisia Europeană)

(Va urma)