Întregim – și în numărul de față – elementele care vizează elaborarea viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene, aferent perioadei 2021 – 2027. Propunerile Comisiei Europene (CE) sunt centrate, și în obiectivele la care ne vom referi în continuare, pe elemente de cel mai mare interes pentru calitatea vieții cetățenilor din spațiul comunitar și pentru creșterea eficienței activității entităților de bază din economie.

Suplimentarea fondurilor pentru investiții în infrastructuri de înaltă performanță

În cadrul următorului buget al UE pe termen lung, Comisia Europeană a propus reînnoirea Mecanismului pentru interconectarea Europei cu 42,3 miliarde euro, pentru sprijinirea investițiilor în rețelele europene de infrastructură din sectorul transporturilor (30,6 miliarde euro), al energiei (8,7 miliarde euro) și din sectorul digital (3 miliarde euro). Aceasta reprezintă o creștere de 47% comparativ cu perioada 2014-2020 și demonstrează angajamentul UE de a crea o Uniune bine conectată și integrată, în care cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de libera circulație și de piața unică. Pentru perioada 2021-2027, CE propune consolidarea dimensiunii de mediu a Mecanismului pentru interconectarea Europei, cu o țintă de 60% din bugetul acestuia care să contribuie la realizarea obiectivelor climatice. Aceasta va contribui la consolidarea Uniunii Energetice, la îndeplinirea angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris și la întărirea poziției de lider mondial a Europei în lupta împotriva schimbărilor climatice. „Transporturile sunt un domeniu în care UE aduce beneficii concrete pentru cetățenii săi, și propunem acum un buget fără precedent pentru îmbunătățirea mobilității pe continentul nostru. Dorim ca europenii să călătorească în cea mai modernă, mai sigură, mai ecologică și mai conectată rețea din lume”, a declarat comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc.

Propunerea Comisiei urmărește o mai bună integrare a sectoarelor transporturilor, energiei și digital, pentru a accelera decarbonizarea și digitalizarea economiei UE. Soluțiile de mobilitate curate – cum este mobilitatea electrică – necesită o integrare strânsă a sectorului transporturilor cu sectorul energiei. Printre alte exemple se numără mobilitatea autonomă, stocarea energiei și rețelele inteligente.

♦ Transporturi: prioritizarea modurilor de transport ecologice și crearea unor puncte de încărcare pentru combustibili alternativi

Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini o mobilitate inteligentă, sustenabilă, incluzivă și care răspunde cerințelor de securitate și siguranță, în conformitate cu propunerile „Europa în mișcare” și cu politica UE în materie de infrastructură de transport. De exemplu, mecanismul va contribui la decarbonizarea transporturilor prin prioritizarea modurilor de transport ecologice (cum este transportul feroviar) și crearea unor puncte de încărcare pentru combustibili alternativi. Se propune, totodată, un accent mai puternic pe modernizarea rețelei, în special pentru îmbunătățirea siguranței și securității. Ca expresie concretă a solidarității europene, o parte din buget (11,3 miliarde euro) va fi rezervată pentru statele membre eligibile pentru a beneficia de Fondul de coeziune.

Pentru întâia dată, Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini și infrastructura de transport cu dublă utilizare civilă și militară, cu 6,5 miliarde euro. Obiectivul avut în vedere este adaptarea rețelei de transport europene la cerințele militare și îmbunătățirea mobilității militare în UE. Aceasta va reprezenta o contribuție importantă la crearea unei veritabile uniuni a apărării până în 2025, care reprezintă o prioritate politică a acestei Comisii.

♦ Energie: accesibilă, sigură și durabilă

În sectorul energetic, noul Mecanism pentru interconectarea Europei va permite crearea unei veritabile Uniuni Energetice. În context, Europa va putea rămâne un pionier al tranziției către o energie curată, în concordanță cu prioritatea politică a CE ca UE să devină lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile. În acest scop, o nouă componentă a bugetului va stimula cooperarea dintre statele membre cu privire la proiectele transfrontaliere de producție a energiei din surse regenerabile, pentru a promova adoptarea strategică a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile gata de lansare pe piață. Programul va continua totodată să sprijine infrastructurile rețelelor transeuropene majore, permițând o mai bună integrare a pieței interne a energiei, stimulând interoperabilitatea rețelelor la nivel transfrontalier și transsectorial, facilitând decarbonizarea și garantând securitatea aprovizionării cu energie.

♦ Sectorul digital: o rețea în bandă largă de mare capacitate

Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini crearea unei infrastructuri digitale de ultimă generație, care pune bazele unei piețe unice digitale funcționale. Digitalizarea industriei europene și modernizarea unor sectoare precum transporturile, energia, sănătatea și administrația publică depind de accesul universal la rețele de mare și foarte mare capacitate fiabile, accesibile și de calitate. În condițiile unei cereri tot mai mari de rețele și infrastructură de mare capacitate în domeniul comunicațiilor electronice, noul Mecanism pentru interconectarea Europei va acorda o mai mare importanță infrastructurilor de conectivitate digitală.

Rețelele transeuropene și cooperarea transfrontalieră sunt nu numai esențiale pentru funcționarea pieței unice, dar și strategice pentru implementarea Uniunii Energetice, a pieței unice digitale și pentru dezvoltarea unor moduri de transport sustenabile. Fără intervenția UE, însă, operatorii privați și autoritățile naționale nu au suficiente stimulente pentru a investi în proiecte de infrastructură transfrontaliere. Mecanismul pentru interconectarea Europei urmărește remedierea acestei situații grației unei cofinanțări a UE. Fondurile sunt alocate pe baza unor cereri competitive de propuneri gestionate de Comisia Europeană și de Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA). Alături de programul InvestEU, mecanismul contribuie, de asemenea, la reducerea deficitului de investiții în Europa și la crearea de locuri de muncă și de creștere economică.

1,26 miliarde euro pentru consolidarea Corpului european de solidaritate

Pentru următorul cadru bugetar al UE post-2020, CE propune un nou program pentru Corpul european de solidaritate căruia să i se aloce 1,26 miliarde euro. Scopul este de a extinde oportunitățile pe care acesta le oferă. Noul program va permite unui număr de cel puțin 350.000 de tineri europeni să sprijine comunitățile în situații de necesitate între 2021 și 2027 prin voluntariat, stagii și plasament în muncă. Propunerea adoptată consolidează Corpul european de solidaritate pentru perioada bugetară următoare. „Bazată pe experiența acumulată până în prezent, această propunere prevede o abordare mai inclusivă și mai flexibilă și, în final, o mai mare libertate de alegere pentru participanți, indiferent dacă aceștia ar dori să urmeze un plasament de voluntariat sau unul profesional”, a declarat Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă.

Noul program se va baza pe realizările Corpului din cursul primilor săi ani de existență și creează un punct de acces unic pentru tinerii dispuși să se implice în activități de solidaritate. În particular, programul va include:

▪ Activități de voluntariat pentru a sprijini operațiunile de ajutor umanitar în țări din afara UE. Adăugarea la Corpul european de solidaritate a acestui sistem al UE bine consacrat de ajutor umanitar, care, până în prezent, a funcționat sub denumirea de Voluntari UE pentru ajutor umanitar, va oferi oportunități de voluntariat în afara UE și va completa oportunitățile existente în cadrul Corpului de solidaritate de implicare în activități de voluntariat, în mod individual sau în grup, de a urma un stagiu sau de a obține un loc de muncă într-un domeniu de solidaritate în Europa sau în afara ei;

▪ Măsuri vizate. Acestea vor include finanțare suplimentară sau activități dedicate de durată mai scurtă sau desfășurate în propria țară, pentru, de exemplu, a facilita participarea la Corpul european de solidaritate a tinerilor defavorizați.

De la lansarea sa, la 7 decembrie 2016, aproape 64.000 de tineri s-au alăturat Corpului european de solidaritate și aproape 5.000 de participanți și-au început activitatea. Într-o primă fază, lansată în decembrie 2016, au fost mobilizate opt programe diferite care să ofere voluntariat, stagii sau oportunități de angajare, în cadrul Corpului european de solidaritate. În mai 2017, Comisia a înaintat o propunere vizând dotarea Corpului european de solidaritate cu propriul mecanism de finanțare și cu propriul cadru juridic. Propunerea este examinată în prezent de către Parlamentul European și Consiliu. Ea va contribui la creșterea suplimentară a coerenței și a impactului Corpului. Un buget de 376,5 milioane euro pentru Corpul european de solidaritate în cursul perioadei 2018-2020 ar permite unui număr de 100.000 de tineri europeni să sprijine comunități și să-și dezvolte competențele până la sfârșitul anului 2020. (Sursa: Comisia Europeană)

(Va urma)