Ambasadorul României pentru Agricultură Ecologică, Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), susține că există o tendință de creștere a numărului de operatori români înscriși în agricultura ecologică și a suprafețelor de teren, existând 14.000 de operatori și aproape 700.000 de hectare. „În ultima perioadă, există o tendință de creștere, atât a numărului de operatori care s-au înscris în agricultura ecologică, cât și a suprafețelor. Și vă dau un exemplu: dacă în 2022 aveam 13.000 de operatori și 600.000 de hectare, în 2023 avem 14.000 de operatori înscriși în agricultura ecologică și aproape 700.000 de hectare. Tendința este de a accesa acest program și de a intra în zona de agricultură ecologică, unde sunt reguli, norme, proceduri. E un pic mai strict și mai bine organizat sectorul, pentru că vorbim de reguli și proceduri care trebuie respectate atunci când apar probleme. Există un sistem european de alertă și lotul sau produsul respectiv este blocat, se face contraprobă și se vede dacă într-adevăr lucrurile sunt în regulă sau nu”, a declarat, pentru Agerpres, ambasadorul României pentru Agricultură Ecologică.

În calitate de participant la ediția a doua a Festivalului European BIO și al Tradițiilor Locale, care s-a desfășurat, recent, pe Platoul Fâncel din comuna Ibănești, Viorel Morărescu a afirmat că există o tendință spre sectorul de agricultură ecologică în România, însă e nevoie de o promovare și conștientizare, atât a producătorului, cât și consumatorului, în privința a ceea ce înseamnă agricultura ecologică și importanța ei.

„Eu recomand produsele ecologice pentru că, pe lângă faptul că sunt produse sigure, sănătoase din punct de vedere al trasabilității, pentru că sunt organisme de inspecție și certificare care verifică produsele respective, eu cred că produsul ecologic protejează mediul, sănătatea plantelor, animalelor și a oamenilor. Cred că prin asocierea producătorilor din sectorul agricultorii ecologice - și nu numai, în general - am putea crea pe agricultură ecologică acele bio-districte. Și sunt țări ale Uniunii Europene care au creat acele bio-districte ca partea de alimentației (...). Eu cred că viitorul este al alimentației sănătoase, pentru că alimentație este o componentă a calității vieții. Toți vrem să fim sănătoși și să mâncăm produse sănătoase. Avem ocazia, prin produsele ecologice, să fim siguri că mâncăm produse de calitate și nu avem probleme de sănătate”, a afirmat Viorel Morărescu.

Ambasadorul României pentru Agricultură Ecologică consideră că, deși anumite produse ecologice sunt mai scumpe, acestea aduc beneficii în planul sănătății și astfel costurile se reduc simțitor.

„Omul când e sănătos are o mie de dorințe, când e bolnav are una singură: să fie sănătos. Chiar dacă anumite produse ecologice sunt mai scumpe, costurile per total sunt mai mici. Pentru că un produs sănătos, un produs curat, un produs ecologic e consumat în totalitatea lui, nu ne creează probleme de sănătate, care înseamnă costuri din buzunarul propriu, de la bugetul de stat, plus sănătatea care nu poate fi cuantificată. Pe de altă parte, avem o problemă cu deșeurile alimentare, pentru că la nivelul Uniunii Europene sunt 140 kilograme pe cap de locuitor pe an, iar în România sunt vreo 260 kilograme, deci foarte multe alimente se aruncă și atunci reducem și risipa alimentară și problemele de mediu”, a afirmat Morărescu.

Potrivit reprezentantului MADR, România are potențial natural și uman să dezvolte agricultura ecologică, ceea ce înseamnă reducerea consumului de îngrășăminte chimice, de produse de protecție a plantelor, iar astfel mediul și apa devin mai sănătoase.

„Agricultura ecologică înseamnă biodiversitate, nu se folosesc organisme modificate genetic, obligatoriu trebuie rotația culturilor, totul este pentru bunăstarea noastră, pentru a avea o viață frumoasă, curată și sănătoasă”, susține acesta.

Viorel Morărescu consideră că, pe lângă adoptarea agriculturii ecologice, România ar avea mult de câștigat dacă s-ar reîntoarce la soiurile și rasele autohtone. „Ar fi foarte bine să ne reîntoarcem la acele soiuri create în România de către înaintașii noștri. Am avut specialiști în agricultură de marcă și am cunoscut destul de mulți oameni din acest domeniu. Vorbim de acele soiuri, acei hibrizi, rase și specii de animale care au fost studiate și aclimatizate condițiilor pedoclimatice din România, comparativ cu ce vine din afară, care nu întotdeauna corespund condițiilor de la noi și atunci apar probleme. Eu cred că trebuie să ne ducem spre această zonă și să încercăm să folosim cât mai puține îngrășăminte chimice, pesticide și să mâncăm cât mai natural, că e mai sănătos pentru noi toți”, a mai spus oficialul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)