Viziunea umană și extinderea digitalizării, piloni ai unei piețe a muncii sustenabile
Numărul 13, 5-11 apr. 2023 » Comentariul ediției
Actualele dezbateri publice, atât în Parlament, cât și în diverse forumuri ale sindicatelor și asociațiilor patronale, scot în evidență transformările înregistrate pe piața forței de muncă, parte organică a preocupărilor specifice mai ales în perioadele de criză multiplă. Astfel, simultan cu declanșarea și cu continuarea unor acțiuni revendicative, cu demersurile îndreptate spre reformarea legislației salariale și a pensiilor, se iau în considerare o serie de procese și fenomene noi în vederea punerii de acord a relațiilor de muncă, pe toate planurile, cu tendințele previzibile ale schimbărilor care intervin în economie, determinate în special de progresul științifico-tehnic.
Asupra câtorva aspecte ale celei de-a doua componente a relațiilor de pe piața muncii, vom stărui în cele ce urmează, deoarece diminuarea tensiunilor din prezent depinde decisiv de conceperea și aplicarea strategiilor în materie.
Din dezbaterile care s-au desfășurat pe structurile publice și civice amintite se desprinde cu tot mai mare claritate conștientizarea faptului că succesul fiecărei afaceri va depinde tot mai mult de măsura în care relația angajatorilor cu angajații se va caracteriza prin flexibilitate, prin personalizare, iar această schimbare de optică va fi cu atât mai benefică pentru ambele părți cu cât va fi mai strâns legată de promovarea noilor tehnologii.
Publicația noastră informează curent și consecvent despre toate aceste schimbări, reflectate înseosebi în comunicatele oficiale ale Institutului Național de Statistică și de analizele periodice ale unor companii profilate pe problematica pieței muncii. Din toate acestea rezultă că va fi imposibil să se soluționeze problemele complexe din viitorul previzibil fără o strategie de anvergură bazată pe doi piloni: uman și digital. Formula impune, desigur, detalieri.
Este interesant de remarcat că exponenții angajaților și angajatorilor recurg tot mai des la un limbaj comun, expresie directă a faptului că au identificat și promovează interese comune. Noțiunea cu o circulație tot mai largă este empatia, respectiv deschiderea reciprocă spre armonizarea relației dintre muncă și capital. Ignorarea factorilor care conferă acestei relații laturile ei umane s-a dovedit, în lumea de astăzi, de-a dreptul falimentară la propriu și la figurat. „Starea de bine”, în care fiecare firmă asigură un grad adecvat de determinare pentru obținerea de performanțe în exercitarea profesiei de fiecare angajat și în promovarea managementului modern de fiecare operator economic cu atribuții decizionale, reprezintă, într-o măsură tot mai mare, starea de normalitate dorită și necesară pentru toți.
Creșterea productivității la nivel individual și la scara diverselor structuri organizaționale este condiționată de măsura în care se îmbină cât mai armonios posibil interesele angajatorilor și angajaților prin încredere și respect reciproc, prin capacitatea de a răspunde împreună, solidar, provocărilor multiple cărora trebuie să le facă față, tot împreună.
De aici, locul special pe care îl ocupă, în mod obiectiv, adaptarea și, în special, promovarea pozițiilor de avangardă în sfera noilor tehnologii. Nu este vorba numai despre însușirea acestora, cu tot ceea ce presupune un asemenea obiectiv sub aspectele pregătirii de specialitate, organizării locurilor de muncă și a tuturor compartimentelor firmei, stimulentelor materiale și morale, tehnico-organizatorice, financiare, contabile, de marketing și de comunicare, ci și despre crearea și menținerea ansamblului de condiții psiho-morale de natură a genera acea „stare de bine” la care ne referim.
Echilibrul dintre viața personală și muncă, dintre activitatea profesională și obiectivele care vizează competitivitatea organizației, cu accent pe profit, se realizează în practică tocmai prin unitatea dintre uman și digital despre care am amintit. Toate acestea, desigur, nu reprezintă realități pe care le întâlnim pretutindeni, fără excepții, ci sunt, mai degrabă, deziderate care își așteaptă materializarea în fiecare entitate economico-socială. Important este că se fac permanent pași înainte în direcția dezirabilă, ceea ce este de natură a insufla starea de spirit care stimulează energiile creative pentru transformarea necesarului și posibilului în realități palpabile.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice