Vocația, competența și responsabilitatea – atributele excelenței în profesie
Numărul 42, 7-13 nov. 2017 » Cariere. Drumul spre performanță
Interviu cu Adrian-Gabriel Șerbu, expert contabil judiciar, membru al Filialei CECCAR Călărași
Alexandra Rizea: Din toate interviurile pe care le-am publicat până acum la această rubrică a rezultat că profesia contabilă a fost îmbrățișată și este practicată de colegi care au opțiuni ferme și proiecte pe măsură. Vă rugăm să completați această imagine de ansamblu cu elemente din propria dvs. experiență.
Adrian-Gabriel Șerbu: Personal, privesc profesia contabilă într-o cheie a vocației care, împletită cu responsabilitatea și competența, reprezintă drumul cel mai sigur spre excelență. Vocația pentru profesia contabilă nu mi-am descoperit-o singur; am fost ajutat de oameni cărora le sunt recunoscător. Îl amintesc aici, în primul rând, pe profesorul de matematică Ștefan Dumitru, fost primar al municipiului Oltenița, care – după doar câteva luni de activitate ca inspector comercial și câțiva ani de „mândru” mecanic navalist – a avut încredere în mine și m-a numit contabil-șef. Am încercat să nu dezamăgesc, mai ales prin demersurile pe care le-am întreprins în vederea informatizării activității unei administrații locale de la „țară” cu celebrele PC-uri 286 încă din 1992. Intrarea în lumea contabilității „adevărate” mi-a fost vegheată de două veritabile embleme ale pieței de capital din România, Eugen Voicu și Ioana Teodorescu, concomitent cu alăturarea mea familiei CECCAR, în 1996. Am învățat multe asistându-l la o expertiză contabilă pe domnul Eugen Zegrea. De atunci am început o perioadă extrem de densă în evenimente și acumulări profesionale sub îndrumarea profesorului Silviu Neguț, decan al Facultății de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice. Sunt, toate acestea, momente care m-au pregătit pentru trecerea, în 2002, la statutul de liber-profesionist contabil.
Din datele prezentate, cu accentele specifice determinate și de calitatea dvs. de expert contabil judiciar, se conturează ceea ce putem numi „lecții de viață”. Ce anume le puteți împărtăși colegilor mai tineri în acest sens?
Este important de știut că o expertiză contabilă judiciară reprezintă o probă care poate fi utilizată sau nu în timpul instrumentării și/sau judecării unor cauze. Raportul întocmit de expertul contabil răspunde uneia sau mai multor întrebări care presupun cunoștințe de specialitate, nimic în plus, nu formulează acuzații, nu judecă părțile, nu dă sentințe. Pentru că eu întocmesc preponderent documente atașate proceselor penale, pot să răspund că într-adevăr sunt activități care conturează ceea ce dvs. ați numit „lecții de viață”. În primul rând, pentru tine însuți, pentru expertul care întocmește raportul. Îți focalizează percepția spre ceea ce este esențial, o face mai percutantă, ridică gradul de înțelegere a proceselor și fenomenelor și, chiar dacă uneori ai parte de dezamăgiri, toate atributele evocate nu fac altceva decât să creeze premisele unei adevărate dezvoltări personale. Sunt argumente care m-au îndemnat să studiez logica și psihologia judiciară, astfel încât să pot da răspunsuri în concordanță cu Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală, alături de normele specifice spețelor. Ceea ce pot să transmit ca observație de ordin mai general este că, în această activitate în care o pondere mare o au abordările de tip creativ, interacțiunile au loc nu numai cu instituțiile – fie ele organe de cercetare penală sau instanțe –, ci și cu persoanele, cu părțile, cu avocații lor și, mai ales, cu colegii. Bineînțeles, această multitudine de legături lărgește orizontul cunoașterii, îți permite să te ancorezi mai bine în realități, să-ți perfecționezi modalitățile de acțiune, să conferi propriilor relații interumane și interacțiunii cu autoritățile acea notă personală care constituie un suport al încrederii, al prețuirii reciproce.
Potrivit acestei viziuni, ce rol atribuiți calității de membru al CECCAR, calitate care constituie, desigur, și pentru dvs., „cartea de vizită” în raporturile directe cu clienții, dar și, pe un plan mai larg, ca afirmare în spațiul public? Ce elemente care vă privesc personal, precum și activitatea filialei pot fi evocate în acest sens?
Dintre multe fapte și date care pot fi evocate în acest sens, aș reține doar câteva. Astfel, în spațiul public, în calitate de membru al CECCAR, am publicat articole de specialitate în publicațiile Tribuna Economică și Capital, prin care am pledat pentru perfecționarea unor reglementări contabile, cum ar fi, de exemplu, implementarea primului standard IAS în legislația din România, IAS 17 Contabilitatea leasingului, prin negociere cu direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, exercitând, în acest sens, și calitatea de reprezentant contabil al Uniunii Naționale a Societăților de Leasing din România. De asemenea, tot în calitate de membru al CECCAR, ca reprezentant contabil al Uniunii Naționale a Organismelor de Plasament Colectiv, am fost lector la cursurile de contabilitatea și gestiunea valorilor mobiliare din cadrul Institutului Român de Valori Mobiliare. În aceeași calitate, de membru al CECCAR, am avut raporturi profesionale directe cu sute de clienți, majoritar întreprinzători români, dar și din alte țări, precum Germania, Italia, Olanda, Turcia și chiar Australia, respectivii clienți apreciind apartenența mea la Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. În ceea ce privește activitatea Filialei CECCAR Călărași, pe latura administrativă, în timpul cât am deținut mandatul de vicepreședinte am participat la două Congrese ale profesiei, la cinci Conferințe Naționale și am contribuit la aplicarea măsurilor de dezvoltare a profesiei prin întâlniri permanente cu colegii membri și stagiari.
Ce considerați că este important să le comunicați cititorilor în legătură cu preocupările personale, precum și la nivelul întregii filiale în privința modalităților concrete de reacție la oportunitățile și provocările specifice erei digitale?
Înainte de orice îndemn spre utilizarea metodelor de lucru „in cloud” și cu noile soluții informatice integrate tip ERP, este de amintit că, însușindu-mi-le, nu am mai întocmit de 25 de ani o balanță de verificare „de mână”. Timpul pierdut prin neutilizarea mijloacelor erei digitale înseamnă clipe rupte din viața noastră, irecuperabil. Desigur, tehnologia schimbă modul în care informațiile sunt acumulate, sortate și interpretate, dar în toate trebuie să existe o măsură, se cere evitat și abuzul, așa cum scriam, încă din anul 2010, într-un articol publicat în revista CECCAR, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor. Cu sprijinul conducerii Filialei CECCAR Călărași, al colegilor, potrivit orientărilor generale promovate de conducerea CECCAR, am participat activ la elaborarea de propuneri privind simplificarea procedurilor, utilizarea pe scară cât mai largă de soluții informatice, cum ar fi, de exemplu, cele de tip „open source”. Trebuie să remarc ceea ce au mai subliniat colegii care au acordat interviuri publicației CECCAR Business Magazine, respectiv importanța deosebită a Congresului Profesiei Contabile desfășurat în septembrie 2016, cu tema Profesia contabilă în era digitală. Provocări și oportunități. Din concluziile formulate la acest forum se desprind soluții practice privind modul în care, la nivel personal și la nivelul filialei, trebuie să acționăm pentru adaptarea rapidă a profesionistului contabil la cerințele erei digitale prin furnizarea de servicii diversificate, simultan în raporturile cu clienții și pe ansamblul societății, cu accent pe elementul de creativitate. Urmărind statisticile de impact ale celor două pagini de Facebook pe care le administrez, ale canalului de YouTube și blogului personal, constat, cu satisfacție, interesul crescând față de preocupările la care m-am referit, ceea ce reprezintă, incontestabil, premise favorabile pentru mai buna cunoaștere a noilor tehnologii informatice în vederea fructificării lor în frumoasa și nobila noastră profesie.
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial