Volumul investițiilor imobiliare va depăși 1,1 miliarde de euro în 2020
Numărul 5, 11-17 feb. 2020 » Analize și sinteze
Volumul investițiilor imobiliare va depăși în acest an 1,1 miliarde de euro, în condițiile în care tranzacții de peste 700 de milioane de euro sunt în prezent deja semnate sau în proces de due dilligence, relevă o analiză a companiei de consultanță imobiliară JLL. Acest lucru demonstrează interesul crescut al investitorilor pentru piața imobiliară locală, chiar dacă anul trecut volumul tranzacțiilor a fost de doar 683 de milioane de euro, sub estimările inițiale. Potrivit autorilor studiului, volumul tranzacțiilor înregistrat anul trecut a fost influențat de procesele lungi de analiză a proiectelor, cumpărătorii fiind în continuare foarte atenți la investițiile pe care le fac în România. „În ultima perioadă am reușit să convingem tot mai mulți investitori internaționali să se uite la România și acest lucru s-a materializat printr-un volum ridicat de tranzacții care au fost securizate deja și care urmează să fie finalizate în perioada următoare. În total, tranzacții de peste 700 de milioane de euro sunt în faze avansate, iar pentru tot anul e foarte probabil ca volumul să depășească 1,1 miliarde de euro, un nivel-record al ultimilor șase ani”, a declarat Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România.
Birourile din București, cele mai lichide active în 2020
Avându-se în vedere tranzacțiile în curs, analiștii de la JLL preconizează, pentru anul în curs, o revenire în forță a Bucureștiului, care ar putea atrage peste 80% din volumul total de investiții, față de 48% anul trecut. Orașele secundare, care în 2019 au devenit mai interesante pentru investitori, vor scădea ca pondere deoarece există un număr mai redus de proiecte disponibile la vânzare în prezent.
„În 2020, clădirile de birouri vor reprezenta cea mai lichidă clasă de active imobiliare. Mai mult, ne așteptăm la o creștere a ponderii în totalul tranzacțiilor spre 80%, de la 60% anul trecut. De remarcat evoluția sectorului hotelier, care devine din ce în ce mai activ și unde ne așteptăm, și în 2020, la noi tranzacții în contextul în care în ultimii trei ani au fost concretizate nu mai puțin de 11 vânzări de hoteluri, atât în București, cât și în orașele secundare”, menționează autorii analizei.
Sursele de capital se diversifică
Analiza provenienței capitalului alocat pentru achiziții de proprietăți în România arată o continuare a diversificării investitorilor. Anul trecut, activele locale au atras capital sud-african, românesc, american, ungar și din Orientul Mijlociu, iar în acest an analiștii se așteaptă ca Europa de Vest și Israel să reprezinte principalele surse.
Volum-record al tranzacțiilor imobiliare în Europa Centrală și de Est
Și la nivel regional anul 2020 se preconizează a fi unul de referință, după ce, în 2019, volumul a atins un record absolut, de aproape 14 miliarde de euro. Cu peste 55% din totalul tranzacționat și pe fondul creșterii activității investitorilor din Europa, Polonia și-a menținut poziția dominantă în 2019. Pe poziția a doua în regiune s-a situat Cehia, cu 22% din total.
Analiștii remarcă diferențele dintre sursele de capital în țările din regiune: „În vreme ce Polonia are foarte puțini investitori locali, iar cei din Europa dețin o cotă de aproximativ 50%, în Ungaria, capitalul local a generat 80% din tranzacții, iar în Cehia – 40%”.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial