Vorba trece, scrisul rămâne
Numărul 43, 14-20 nov. 2017 » La început a fost cuvântul...
Multe dintre analizele și comentariile găzduite de presa tipărită au fost consacrate, în ultimele zile, datelor statistice referitoare la diverse aspecte (componente) ale creșterii economice. Din păcate, la fel ca în numeroase alte cazuri, găsim în asemenea „produse publicistice” erori de exprimare care se cer nu numai semnalate, ci și evitate.
Bunăoară, un analist remarca: „Expansiunea produsului intern brut este un veritabil boom economic, ceea ce repetă în continuare tendințele din perioada postcriză”. Aici sunt de menționat cel puțin două greșeli. Prima vizează faptul că în momentul în care se examinează un interval de timp mai lung („perioada postcriză”) nu mai poate fi vorba despre un „boom”, care se referă la un termen scurt, la o anumită conjunctură. A doua privește pleonasmul: noțiunea de „boom” vizează exclusiv „economia”.
Altă eroare: „Modelul de creștere bazat exclusiv sau preponderent pe consum este contraproductiv deoarece exclude sau diminuează puternic, din start, contribuția altor factori de sporire a PIB”. Nu intrăm în fondul temei, ci remarcăm – în legătură cu textul citat – că însuși „consumul” depinde de mulți factori, în primul rând, de producția internă. Și aceasta datorită faptului că veniturile sporite ale populației alocate „consumului” sunt obținute într-o măsură apreciabilă tocmai prin activitatea productivă. Nici formula „din start” nu este potrivită, întrucât evoluția PIB nu are loc pe un teren „gol”, ci reprezintă un proces de reproducție cu o istorie mai mult sau mai puțin îndelungată.
Mai reținem un exemplu care arată cât de numeroase pot fi greșelile întâlnite chiar și în cazul în care ne referim la un singur proces economico-social. Într-o analiză apărută tot în presa tipărită am citit: „Luarea în considerare a indicatorului PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare este necesară pentru a se indica măsura în care fiecare cetățean beneficiază de un anumit venit salarial, ajutând chiar la măsurarea modului în care se îmbunătățește calitatea vieții”. Un comentariu pe tema respectivei fraze (care, vorba aceea, „din start” ne apare destul de stufoasă) implică – vorba autorului – „luarea în considerare” a mai multe aspecte. Înainte de toate, se cere precizat că mărimea respectivului indicator se determină prin calcularea mediei pe ansamblul populației țării. Or, această medie „ascunde” diferențe mari, inegalități lesne de constatat într-un proces de accentuată polarizare socială. De asemenea, „veniturile salariale”, la rândul lor, diferite de la un angajat la altul, nu rezultă nemijlocit din „PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare”. Nici măsurarea „calității vieții” în contextul dat nu este posibilă doar prin indicatorul respectiv deoarece acest concept include o multitudine de elemente, multe chiar imposibil de cuantificat, cum ar fi, de exemplu, satisfacțiile de ordin spiritual. În sfârșit, repetarea unor cuvinte nu este de natură a „îmbunătăți calitatea” stilistică a textului. O știm încă de la Voltaire, care atrăgea atenția că „stilul este omul însuși”. (T.B.)
(Copyright foto: peshkov / 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național