Cel mai recent raport al WWF (World Wide Fund for Nature – una dintre cele mai importante organizații internaționale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de țări), precum și datele Global Footprint Network relevă că, dacă toată lumea ar avea același stil de viață precum cel al cetățenilor europeni, din 10 mai ar fi fost epuizate resursele pe care Pâmântul le poate genera într-un an. „Mai mult decât atât, impactul UE asupra resurselor planetei este inechitabil: UE utilizează până la 20% din biocapacitatea Pământului, cu doar 7% din populația lumii”, precizează WWF, într-un comunicat.

La nivel global, Earth Overshoot Day sau ziua în care terminăm resursele Pământului generate într-un an și începem să consumăm din resursele pe care ar trebui să le moștenească generațiile viitoare a fost, în 2018, pe 1 august, o dată marcată din ce în ce mai devreme în calendar, în fiecare an. Pentru a acoperi necesarul de resurse naturale consumat în prezent de UE, am avea nevoie de 2,8 planete, mult peste media mondială, care este de aproximativ 1,7 planete și depășește ceea ce este sustenabil pentru planeta noastră.

„Începând cu anii 1970, cerem de la Pământ mai multe resurse decât acesta poate genera într-un an și ne afundăm și mai mult în datorii pe care nu le vom putea achita vreodată. Consecințele acestui consum excesiv sunt reprezentate de pierderea biodiversității, defrișări, diminuarea drastică a stocurilor de pește, deficitul de apă, eroziunea solului, poluarea aerului și schimbările climatice, ceea ce duce la fenomene meteorologice extreme mai frecvente, cum ar fi secetele, inundațiile și incendiile. Aceste amenințări, la rândul lor, provoacă tensiuni și conflicte și agravează inegalitățile socio-economice”, spun reprezentanții WWF. 

60% din amprenta ecologică a UE este alcătuită din carbon. Temperaturile lumii au crescut deja cu aproximativ 1°C, iar Europa a început deja să simtă impactul. Potrivit Agenției Europene de Mediu, inundațiile, secetele, valurile de căldură și alte fenomene meteo extreme au cauzat pierderi economice de 453 miliarde de euro între 1980 și 2017, dar și pierderi de vieți omenești: peste 115.000 de persoane din întreaga Europă, se arată în document.

Cel mai recent raport WWF – Living Beyond Nature’s Limits (n.r. Consumând peste limitele naturii) subliniază numeroasele diferențe dintre amprentele ecologice ale statelor membre ale UE și cele ale altor țări din lume. De asemenea, arată că, în pofida unor mari variații între țările UE, niciuna dintre ele nu funcționează la un nivel sustenabil. Acesta reiterează concluziile din raportul științific al Platformei Interguvernamentale pentru Biodiversitate și Servicii Eosistemice (IPBES) și oferă recomandări privind schimbările urgente necesare pentru a utiliza mai sustenabil resursele naturale.

„WWF România solicită ca Agenda Strategică 2019-2024 să facă o prioritate fermă din dezvoltarea durabilă și lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Este important să protejăm și refacem natura sălbatică din Europa până în 2030 și să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero din perspectiva schimbărilor climatice până în 2040”, precizează reprezentanții organizației.

Politicile durabile ar putea a spori semnificativ economia UE, prin investiții, inovare mai rapidă, economii privind costurile și prin crearea de locuri de muncă noi. De exemplu, atingerea nivelului zero al emisiilor  de gaze cu efect de seră până în 2050 ar duce la creșterea PIB cu 2%, la creșterea ocupării forței de muncă, la beneficii pentru sănătate în valoare de 200 miliarde de euro pe an și la economisirea a 2-3 trilioane de euro prin renunțarea la importurile de combustibili fosili.

Plasarea dezvoltării durabile în fruntea agendei strategice Viitorul Europei, care recunoaște necesitatea de a aborda și stopa pierderea biodiversității și de a stabili un obiectiv ambițios, dar realizabil, de a atinge până în 2040 emisiile nete zero, va transmite un semnal puternic cetățenilor din întreaga Europă care să reflecte faptul că guvernele acordă atenție problemelor cu care omenirea se confruntă și că UE își poate îndeplini angajamentele asumate, asigurând în același timp statutul de lider la nivel global în domeniul climei și al biodiversității. (Al.R.)

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)