La 19 februarie a.c. a fost marcată Ziua Națională „Constantin Brâncuși”, prilej de omagiere a marelui sculptor român de la a cărui naștere s-au împlinit 143 ani. La 19 februarie 1876, în satul gorjean Hobița vedea lumina zilei cel care a devenit unul dintre cei mai cunoscuți și mai apreciați artiști plastici la scară planetară.

Cum este bine știut, operei brâncușiene i-au fost dedicate ample și valoroase studii, albume, filme, expoziții documentare, impresionante volume de memorii, de culegeri de texte ale unor personalități române și străine, astfel încât putem să vorbim, cu tot temeiul, despre o consacrare definitivă și atotcuprinzătoare a ilustrului nostru conațional pe toate meridianele globului. Cu toate acestea, așa cum au dovedit-o și evenimentele din săptămâna trecută, mereu ies la iveală date și fapte prin care personalitatea de excepție a lui Constantin Brâncuși se completează și se proiectează mai puternic în contextul progresului civilizației. În același timp, pe piața obiectelor de artă, nivelul la care ajung cotațiile și prețurile finale ale licitațiilor se ridică neîntrerupt, depășind record după record.

Manifestările din 19 februarie 2019 au avut loc la Muzeul Național de Artă al României (unde s-a amenajat o sală specială dedicată lui Constantin Brâncuși), Muzeul Olteniei, la Târgu Jiu și în comuna natală (s-au organizat și vizite, în special ale elevilor, în celebrul parc din jurul Porții Sărutului și Mesei Tăcerii, precum și la Coloana Infinitului), la Casa Artelor „Dinu Lipatti” din București, unde s-a realizat un inspirat mix de documente, amintiri cu proiecții cinematografice și muzică de cea mai bună calitate.

Filialele Institutului Cultural Român din Paris, Madrid, New York și din alte mari orașe ale lumii au organizat, de asemenea, manifestări care, pornind de la opera lui Brâncuși, au îmbinat diverse domenii ale artei naționale și universale, ceea ce a sporit atractivitatea acestor veritabile evenimente culturale.

Este al treilea an de când, pe baza unei legi speciale (promulgată în 2016) s-au desfășurat manifestări de genul celor evocate. Comparativ cu edițiile precedente, s-au înregistrat progrese atât în privința calității acțiunilor, cât și a modului de organizare, care a implicat o mai bună comunicare cu publicul larg. Fără îndoială că, pe măsură ce se va acumula mai multă experiență, Ziua Națională „Constantin Brâncuși” va avea un mai puternic ecou național și internațional. Desigur, se sărbătorește an de an și Ziua Culturii Națioanle, la 15 ianuarie, în centrul căreia se află poetul nepereche, Mihai Eminescu. Nu sunt uitate, la manifestările din această zi, alte și alte personalități de dimensiuni universale ale românilor de pretutindeni. Dacă, însă, forul legislativ al țării a considerat că lui Constantin Brâncuși i se cuvine instituirea unei zile naționale, la 19 februarie, acest fapt scoate în evidență locul său distinct în pleiada străluciților oameni de seamă români afirmați în toate sferele creației materiale și spirituale. Există suficiente motive (unele au fost trecute în revistă în textul de față) care pledează convingător în sprijinul ideii că unul dintre cei mai mari sculptori ai tuturor timpurilor, Constantin Brâncuși, prin recunoașterea lui unanimă pe toate meridianele mapamondului proiectează o lumină puternică asupra a ceea ce au realizat, în cele mai diverse sfere ale civilizației, alți mari români, ale căror opere de mare valoare sunt definitorii pentru forța creativă a spiritului uman. Avem cu ce să ne mândrim în tot ceea ce au înfăptuit înaintașii, iar Constantin Brâncuși este și va fi o mereu vie expresie a nevoii noastre de modele pentru a ceea ce dorim să realizăm în prezent și viitor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)