Zeno Căprariu (Deloitte): Directorii financiari români, mai puțin optimiști în privința perspectivelor financiare ale companiilor lor
Telex » Știri astăzi, 9:00
Directorii financiari români sunt, în general, mai puțin optimiști în privința perspectivelor financiare ale companiilor lor în anul următor, ceea ce este de înțeles în contextul geopolitic actual, a declarat Zeno Căprariu, partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România, în cadrul unei conferințe, relatează Agerpres. „Directorii financiari români sunt, în general, mai puțin optimiști în privința perspectivelor financiare ale companiilor lor în anul următor, ceea ce este de înțeles în contextul geopolitic actual, atât la nivel global, cât și local, reflectând un risc mai mare într-un context economic și geopolitic mai provocator. Doar 21% dintre directorii financiari români sunt acum mai optimiști în legătură cu perspectivele financiare ale companiilor lor, comparativ cu 26% în 2023 și cu 15% mai puțin decât în 2021, când ne aflam într-o situație legată de Covid. În Europa Centrală, 34% dintre respondenți sunt mai optimiști, față de 36% în anul anterior”, a spus Zeno Căprariu, la videoconferința Deloitte CFO Summit 2025 „Care sunt așteptările directorilor financiari pentru complicatul an 2025?”.
El a afirmat că liderii financiari din România se numără printre cei mai pesimiști din Europa în ceea ce privește perspectivele financiare ale companiilor lor, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare. România se află pe locul trei în clasamentul celor mai pesimiste țări europene din sondajul Deloitte, după Austria și Germania.
Potrivit unui comunicat al companiei de consultanță în care sunt prezentate rezultatele studiului Deloitte CFO Survey România 2025, firmele din România se așteaptă la un an provocator, caracterizat prin optimism moderat, în care se vor concentra pe gestionarea riscurilor și a costurilor.
Majoritatea directorilor financiari români se așteaptă la o creștere a veniturilor în acest an (58%), dar ponderea acestora a scăzut continuu în ultimii ani, de la 73% în 2021. Așteptările lor sunt în concordanță cu cele ale omologilor din Europa Centrală.
Studiul subliniază nivelul semnificativ mai mare de prudență vizavi de cheltuielile de capital (CAPEX) comparativ cu anul precedent și cu răspunsurile la nivelul regiunii Europei Centrale. Ponderea celor care anticipează o creștere a CAPEX a scăzut de la 46% în ediția anterioară, la 34%, în timp ce proporția celor care se așteaptă la o scădere a crescut brusc, de la 19% în anul precedent, la 33%.
În ceea ce privește numărul de angajați, doar 26% dintre directorii financiari locali prevăd o creștere, procentaj în scădere semnificativă de la 37% anul trecut, iar 28% prognozează o scădere, în creștere de la 18% în studiul anterior.
Apetitul pentru risc a scăzut, 87% dintre respondenți fiind de acord că 2025 nu este un moment propice pentru asumarea unor riscuri mai mari, tendință identificată și la nivel regional. Principalele riscuri pentru companiile din România derivă din previziunile rezervate legate de evoluțiile economice, care vor afecta cererea atât pe plan intern (44% dintre respondenți se așteaptă la o scădere), cât și pe plan extern (33% se așteaptă la o reducere a cererii externe), din intensificarea cadrului de reglementare (menționată de 44% dintre respondenți), deficitul de forță de muncă (39%) și din evoluțiile geopolitice (35%). Printre cele mai grave riscuri geopolitice, conflictul din Ucraina a fost menționat de aproape jumătate dintre respondenți (47%).
Inflația este, de asemenea, o preocupare majoră pentru companiile românești, chiar dacă nivelul estimat al acesteia a scăzut de la 11,2% în urmă cu doi ani, la 5,4%, o previziune mai pesimistă decât cea a Băncii Naționale a României și cea a Institutului Național de Statistică. Pentru zona euro, participanții la studiu estimează o rată a inflației de 3,1% în următoarele 12 luni. Opiniile directorilor financiari din România asupra inflației sunt în consens cu cele ale omologilor din Europa Centrală, ambele fiind mai rezervate decât cele emise de instituțiile financiare naționale și internaționale și de macro-economiști.
În acest context, managementul costurilor este prioritatea companiilor, menționată de 37% dintre participanții la studiu. Alte arii pe care companiile din România se vor concentra în 2025 sunt creșterea organică (24%), creșterea pe piețele existente (8%) și introducerea de noi produse și servicii (tot 8%).
„În perioada în care am efectuat studiul, mediul de business aștepta anunțarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, așadar am întrebat directorii financiari din România care sunt estimările lor cu privire la sistemul fiscal. Cum era de așteptat, cei mai mulți au prevăzut creșteri. De asemenea, ei întrevăd o posibilă creștere a costului finanțării, din cauza nivelului de incertitudine economică și politică. Aceste aspecte explică parțial abordarea lor prudentă față de investiții și ne reamintesc că mediul de afaceri are nevoie în primul rând de stabilitate politică și de predictibilitate legislativă”, a declarat Zeno Căprariu.
Studiul Deloitte CFO Survey România 2025 a fost efectuat în perioada septembrie-octombrie 2024. Răspunsurile locale sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 650 de directori financiari din 14 țări din Europa Centrală - Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Ample programe științifice și culturale dedicate marilor personalități ale istoriei naționale
Ziua Culturii Naționale, prilej de celebrare a celor mai de seamă valori din patrimoniul românilor de pretutindeni
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile