Viața cultural-artistică la nivelul întregii țări a debutat în acest an – ca o firească preocupare pentru păstrarea și îmbogățirea tradițiilor – cu manifestări omagiale dedicate „Poetului nepereche” (cum l-a definit George Călinescu), cel care a devenit, sub semnul eternității, numele-simbol al „Românului absolut” (cum l-a numit un alt mare exeget, Perpessicius, pe Mihai Eminescu). Celebrăm, acum, în 2020, împlinirea a 170 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești, ceea ce a conferit și conferă sutelor și sutelor de manifestări ce-i sunt dedicate în aceste zile o aură deosebită a modului în care știm să ne prețuim geniile naționale.

Pentru 15 ianuarie 2020, a zecea ediție a Zilei Culturii Naționale, sunt programate evenimente științifice și cultural-artistice la Academia Română, Muzeul Național al Literaturii Române, Teatrul Național din București, casele de cultură din sectoarele Capitalei, în alte instituții publice, în școli, licee și universități. Uniunea Scriitorilor va decerna, la Botoșani, marele Premiu Național „Mihai Eminescu”.

Faptul că data nașterii lui Mihai Eminescu a fost aleasă pentru marcarea Zilei Culturii Naționale își dezvăluie de la an la an noi valențe. Toate își au izvorul în legătura organică dintre poetul național și tot ceea ce a fost și este mai valoros în ansamblul sferelor creației spirituale în spațiul carpato-dunăreano-pontic. De aici, diversitatea manifestărilor despre care relatăm, practic, întreaga intelectualitate a României de astăzi considerându-se angajată în efortul comun de sporire a avuției naționale prin acte de cultură pe măsura aspirațiilor generațiilor din prezent și a celor de mâine.

Este, desigur, imposibil de cuprins într-un simplu articol, asemenea celui de față, bogăția de forme și mijloace de exprimare, în primul rând artistică, prilejuite de evenimentele dedicate, deopotrivă, lui Mihai Eminescu și culturii române. Pentru a ilustra, însă, dimensiunile actului creativ, în special sub aspect valoric, ne vom referi mai întâi la cea de-a cincea ediție a Premiilor Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). Este vorba despre stimularea creației cu ajutorul banului public, element deosebit de important pentru noi, toți contribuabilii la bugetul de stat. Și din această perspectivă este semnificativ că se acordă 10 premii pentru domenii care se integrează conceptului general de interes public, precum creația culturală în relație cu spațiul public, contribuții remarcabile la accelerarea procesului de incluziune socială și dialog inter și multicultural, comunicare și mediere culturală, valorificarea și valorizarea patrimoniului cultural național, soluții novatoare pentru stimularea actului cultural-artistic, promovarea managementului cultural performant, consolidarea antreprenoriatului cultural, încurajarea tinerelor talente, creșterea rolului educativ al culturii, diseminarea în lume a informațiilor despre cultura românească.

Un al doilea eveniment de răsunet îl reprezintă Gala Tinerilor Scriitori. Se vor prezenta și premia cele mai valoroase creații ale aspiranților la un loc în Panteonul cultural în domeniile poeziei, prozei, criticii și istoriei literare. De fapt, această manifestare și-a câștigat renumele de „fereastră spre viitor” deoarece premianții edițiilor precedente au confirmat, prin ceea ce au scris ulterior, că reprezintă autentici scriitori, demni de moștenirea iluștrilor înaintași.

Cum se poate observa din exemplele prezentate și considerațiile referitoare la amploarea și calitatea evenimentelor înscrise în programul celei de-a zecea ediții a Zilei Culturii Naționale, anul 2020 debutează „în forță”, conferind manifestărilor care au în centrul lor imaginea inconfundabilă, simbolică a poetului național cele mai de seamă caracteristici ale trecutului, prezentului și viitorului unei întregi națiuni, conectată permanent la evoluția civilizației universale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)