Aproape fiecare filă de calendar consemnează, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, o zi consacrată anual unui eveniment, unei profesii, unui obiectiv umanitar etc. Se reflectă, astfel, nevoia noastră, a tuturor, de a reînnoi și întări legăturile cu semenii în numele unui crez, al unui ideal comun. Unele zile naționale și mondiale instituite prin legi, tratate, acorduri și consens sunt binecunoscute și marcate ca atare, altele se bucură de mai puțină notorietate și, în consecință, trec neobservate, inclusiv de mijloacele de comunicare în masă. Un asemenea exemplu ni-l oferă Ziua Internațională a Faptelor Bune.

Astfel, în fiecare an, la 17 februarie, este sărbătorită pe mapamond această zi, ale cărei semnificații merită o atenție specială. La originea ei se află o întâmplare din Noua Zeelandă în care au fost implicați mai mulți șoferi. În timpul unui ambuteiaj, respectivii au devenit extrem de nervoși, au recurs la amenințări și acuzații reciproce, existând riscul ca totul să degenereze în acte violente. În toiul confruntărilor, unul dintre șoferi a propus ca acea zi – era 17 februarie – să fie dedicată faptelor bune, adică împăcarea să înlocuiască cearta. Propunerea a avut un larg ecou, nu numai în Noua Zeelandă, ci și în alte țări, fiind promovată de organizații și asociații civice, de instituții publice și private din cele mai diverse domenii de activitate.

Sigur, ca să fii autorul unei (unor) fapte bune nu trebuie să aștepți data de 17 februarie, însă dedicarea unei zile anume actelor de bunătate este de natură a sublinia ce înseamnă în viața personală sau comunitară solidaritatea, altruismul, în fond orice gest cu adevărat omenesc, umanitar. Or, o serie de fapte consemnate în țara noastră prin intermediul mass-media, atât în ziua de 17 februarie, cât și în întreaga săptămână precedentă, atestă o largă paletă de fapte bune. Să menționăm câteva, pe scurt: s-a înregistrat un număr relativ mare de donatori de sânge; numeroși elevi olimpici au luat inițiativa de a-i ajuta pe colegii care nu au dispus de condiții să învețe online, să recupereze măcar o parte din lecțiile pierdute; într-o comună din nordul Moldovei, un adolescent a salvat de la înec doi colegi mai mici, punându-și în pericol propria viață; în mai multe zone ale țării, preoții au venit în ajutorul familiilor care au avut de suferit de pe urma unor incendii; la fel au procedat vecinii, alți concetățeni, precum și unele organizații de caritate; în conturile unor asemenea organizații s-au acumulat noi sume pentru trimiterea în străinătate a unor bolnavi care nu au altă șansă de supraviețuire decât operațiile complicate în spitale specializate din alte țări. Și enumerarea exemplelor poate continua…

Totodată, faptele bune sunt o temă predilectă a unor cercetători din domeniile sociologiei, psihologiei, medicinei și altor sfere de preocupări științifice. Rezultatele investigațiilor lor converg spre ideea că faptele bune întăresc încrederea în sine a autorilor lor, le reduc considerabil stresul, ceea ce este extrem de important, inclusiv pentru starea de sănătate fizică și psihică. S-a constatat statistic că oamenii buni sunt, în general, optimiști, sensibili, empatici, serviabili, politicoși, parteneri de viață și colegi dintre cei mai sinceri și mai demni de încredere.

Iată, deci, suficiente motive pentru a ne referi la semnificațiile Zilei Internaționale a Faptelor Bune. Interesant este faptul că această zi are drept deviză un aforism al lui Dalai Lama: „Fii bun ori de câte ori se poate. Și totdeauna se poate!”.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)