Aproape fiecare filă a calendarului ne anunță că ziua respectivă este dedicată unui eveniment, unei profesii, unui deziderat al umanității. În acest mod, ni se oferă prilejul de a cunoaște mai multe despre mai tot ceea ce ne înconjoară, spre înțelegerea a ceea ce a realizat și își propune să realizeze specia umană pentru îmbunătățirea propriei existențe. În acest veritabil „festival” al temelor aniversative, comemorative, omagiale îi este rezervată o zi specială: INTERNETUL. Chiar dacă nu se încadrează strict în intervalul de apariție a acestei ediții a publicației noastre, nu este cazul să o eludăm.

În urmă cu 51 de ani, în ziua de 29 octombrie 1969, o mână de oameni avea să exploreze, pe căi noi, spațiul virtual, fără, însă, să-și dea seama că era vorba despre începutul unei revoluții științifico-tehnice care, după mai bine de o jumătate de secol, implică zilnic peste 4 miliarde de pământeni. Cu toate că faptele și datele referitoare la originile Zilei Internaționale a Internetului sunt îndeobște cunoscute, o scurtă rememorare prilejuiește fiecăruia dintre noi reflecții utile despre o extrem de variată gamă a preocupărilor din prezent și din viitorul previzibil.

Așadar, la 29 octombrie 1969, s-a efectuat prima legătură între două computere, aflate la o distanță relativ mare unul de celălalt (643 km) între universitățile americane din California – Los Angeles și Stanford. Informația s-a rezumat la trei litere – L, O și G. Mesajul ar fi trebuit să fie „Login“, însă sistemul s-a blocat după apăsarea tastei „g“.

Cum se vede, industria Internetului este de-a dreptul fascinantă. Pornind de la cuvântul magic care, încă din 1846, desemna – în engleză – conceptul de „interconectare”, ni se înfățișează un lung șir de descoperiri pe care nu ezităm să le numim epocale. Fie că ne referim la formula www (World Wide Web) lansată în 1989, fie că ne reamintim de apariția Windows, în 1985 (pentru a marca momente decisive în evoluția Internetului) avem dovezi palpabile ale faptului că nu există limite ale cunoașterii și că progresele științifico-tehnice determină transformări de neimaginat cu decenii în urmă, în însăși viața cotidiană a majorității covârșitoare a locuitorilor Terrei. Asemenea transformări cunosc ritmuri tot mai rapide, iar faptul că, încă de la mijlocul anilor ’80 din secolul trecut, savanții români s-au „interconectat” puternic la tendințele pe plan mondial explică, într-o foarte mare măsură, de ce țara noastră se situează, în prezent, în „plutonul” fruntaș al erei digitale, IT-iștii români fiind deosebit de apreciați pe plan mondial. Incontestabil, așa cum o atestă datele referitoare la dinamica PIB, sectorul informatic a devenit cel mai dinamic la scara întregii economii românești, ceea ce era de bun augur pentru vremurile care aveau să vină.

Este, totodată, de reamintit că, în rândurile organizațiilor profesionale din țara noastră, CECCAR s-a aflat printre „pionierii” procesului de promovare a digitalizării, iar acest fapt și-a dovedit, din plin, valabilitatea și vitalitatea în aceste vremuri de pandemie. În fiecare număr din CECCAR BUSINESS MAGAZINE sunt consemnate fapte dintre cele mai concludente privind asimilarea și utilizarea noilor tehnologii în exercitarea profesiei contabile. Revenirea la normalitate va găsi, deci, comunitatea noastră profesională mai bine pregătită pentru noi și noi progrese în domeniul digitalizării, ceea ce îi va conferi și valențe superioare în competiția universală pentru utilizarea Internetului (cu tot ceea ce presupune acest concept multi și interdisciplinar) în vederea „construirii” unui viitor mai bun pentru OM și OMENIRE.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)