Agențiile internaționale de presă au estimat că peste un miliard de oameni au marcat, la 22 aprilie a.c., Ziua Pământului. Chiar dacă restricțiile impuse de prelungirea pandemiei de COVID-19 pe aproape tot globul pământesc au limitat manifestările de mare amploare, accentul pus pe plantarea de copaci, inclusiv în țara noastră, a permis ca un număr semnificativ de locuitori ai Terrei să iasă în aer liber, să se bucure de priveliștile oferite de natură, să acționeze în comun în vederea combaterii factorilor poluanți prin desfășurarea unor campanii de colectare a deșeurilor și de igienizare a unor vaste zone ale planetei. Este evident că, în lume, se relansează și se consolidează curentul de opinie ecologist, potrivit căruia omenirea se află în situația-limită determinată de schimbările climatice.

De peste o jumătate de secol, în fiecare an, ne reamintim, cel puțin la 22 aprilie, momentele istoriei acestei zile sărbătorite la scară planetară, de la inițiativa din 1970 a senatorului american Gaylord Nelson de a se proclama o zi dedicată apărării mediului înconjurător la decizia Organizației Națiunilor Unite din 2009 privind înscrierea respectivei date în calendarul marilor manifestări internaționale și până în prezent.

Nu putem fi indiferenți când peste 100 de laureați ai Premiului Nobel au adresat, cu prilejul Zilei Pământului 2021, o scrisoare către liderii lumii chemându-i să nu mai piardă nicio clipă în alocarea tuturor resurselor existente pentru stoparea proceselor și fenomenelor cu efecte devastatoare asupra vieții generațiilor actuale și viitoare. În această scrisoare apare cât se poate de limpede realitatea potrivit căreia ne aflăm la un punct de inflexiune în preocupările globale de protecție a mediului înconjurător. Este de remarcat că scrisoarea a fost receptată pozitiv la un alt eveniment de amploare planetară, Summitul virtual inițiat de președintele SUA, Joe Biden, la care au participat 40 de lideri ai unor state de pe toate continentele. Mesajul acestei reuniuni desfășurate online, la cel mai înalt nivel, a fost cât se poate de limpede, în pofida deosebirilor de vederi, a tensiunilor politico-militare, a uriașelor dificultăți provocate de pandemia de COVID-19: există o cauză care ne unește pe toți viețuitorii acestui Pământ – salvarea planetei de la autodistrugere ca efect al poluării generalizate. Același mesaj a fost transmis și de la Bruxelles, prin semnarea unui acord comunitar referitor la adoptarea de măsuri complexe pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050, cu cel puțin 55% față de 1990.

Când au loc asemenea evenimente, aproximativ în același timp, nu mai încape urmă de îndoială că ne aflăm, cu toții, în faza imediat preliminară a unui nou început, nu numai în privința conștientizării pericolelor cu care ne confruntăm, ci și a manifestării mai puternice ca oricând a voinței factorului politic la nivel global de a se produce rapid o cotitură în efortul general de combatere a schimbărilor climatice.

Marcarea Zilei Pământului, în preajma Sărbătorilor Pascale și a Zilei de 1 Mai, a prilejuit în țara noastră relevarea legăturilor organice dintre om – credință – muncă – natură. Conceptul de Homo Sapiens capătă astfel noi dimensiuni și sensuri existențiale. Se relevă, mai pregnant ca oricând, adevărul potrivit căruia creația divină, întruchipată de Pământul care ne este casă și izvor de resurse, ne oferă pilda supremă de împlinire a datoriei fiecăruia și a tuturor de a ne păstra zestrea inestimabilă a Naturii, a mediului în care ne putem realiza aspirațiile definitorii pentru OM și OMENIRE.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)