Ziua Patrimoniului European, marcată de Muzeul Național George Enescu | „Sticla care dăinuie: Patrimoniul vitralistic din Palatul Cantacuzino din București. Viziune și perspective”
Numărul 37, 18-24 sep. 2024 » Roza vânturilor
La 21 septembrie, pentru a marca Ziua Patrimoniului European, Muzeul Național George Enescu oferă publicului acces liber și ghidaj gratuit la sediile de la Sinaia – Casa Memorială „George Enescu” și Tescani – „Secția Dumitru și Alice Rosetti – Tescanu – George Enescu”, în programul normal de vizitare.
La Sinaia, publicul este invitat la o interesantă prezentare a vitraliilor din sediul de la București al muzeului, adăpostit în Palatul Cantacuzino. Aflat în continuare în restaurare, palatul își va dezvălui una dintre comori în cadrul evenimentului organizat la Casa memorială „George Enescu”, din cartierul Cumpătu, sâmbătă, 21 septembrie 2024, începând cu ora 12,00, eveniment intitulat „Sticla care dăinuie: Patrimoniul vitralistic din Palatul Cantacuzino din București. Viziune și perspective”.
Prezintă Amalia Verzea, artist monumentalist, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, expert în vitraliu și restaurare al Ministerului Culturii, pictor vitralist și restaurator atestat al Patriarhiei Ortodoxe Române, membru tehnic în Corpus Vitrearum Medii Aevi – Italia.
Potrivit unui comunicat al organizatorilor, agenda evenimentului include:
▪ Conexiuni cu patrimonii vitralistice din România si Europa. Invitată: Cornelia Dumitrescu, expert artă decorativă sticlă, fost Șef Secție Restaurare Muzeul Național „Peleș”;
▪ Prezentarea vitraliilor din Patrimoniul Cantacuzino, referiri la starea de conservare și sugestii pentru necesitatea introducerii lor într-un amplu proces de restaurare;
▪ Importanța salvării patrimoniului vitralistic național, cu referiri concrete la valoarea inestimabilă a pieselor din Palatul Cantacuzino și necesitatea introducerii acestora în circuitul european.
*
În fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetățeni sunt invitați să viziteze monumente istorice sau să ia parte la evenimente prin care cunosc patrimoniul cultural din întreaga Europă cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la inițiativa comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene. Din anul 1992 și în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanților ocazia să descopere nu numai monumente istorice, dar și patrimoniul cultural mai puțin cunoscut care, în mod obișnuit, nu sunt accesibile publicului larg.
În anul 2024, Consiliul Europei a ales tema Routes, Networks and Connections, care evidențiază, printr-o călătorie în spațiu și timp, modul în care patrimoniul din diferite țări ale Europei contribuie la un patrimoniu cultural comun. Rutele Culturale sunt canale pentru dialogul intercultural, promovând o mai bună cunoaștere și înțelegere a identității culturale europene.
„Este interesant de menționat că teza coridoarelor culturale a fost formulată, în jurul anilor '80, de un român, academicianul Răzvan Theodorescu (1939-2023). Acesta a pornit de la analiza caracterului internațional al extremităților Dunării de Jos, unde, alături de români, au conviețuit bulgari și maghiari, sârbi și greci, italieni, tătari și turci, identificând asemenea «coridoare» pe care au circulat, mai ales dinspre sud spre nord, idei, bunuri culturale, forme de artă, meșteri și cărturari; s-au evidențiat, astfel, moduri de constituire, încă din preistorie, a unor nuclee culturale în ținuturile răsăritene ale continentului nostru. Ulterior, UNESCO, a luat în considerare aceste ipoteze într-un proiect cu caracter internațional ce ilustra și faptul că asemenea coridoare erau cele care explicau unitatea unui vast și divers spațiu geografic și istoric, multicultural, multiconfesional și multireligios între Orientul asiatic și Occidentul european”, precizează organizatorii.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național