Zonele urbane din Bulgaria, Polonia și România au cea mai mare poluare a aerului din UE
Numărul 23-24, 16-29 iun. 2021 » Roza vânturilor
Media anuală a concentrației de particule fine (PM2,5) în zonele urbane din Uniunea Europeană a scăzut până la 12,6 ľg/m3 (micrograme pe metrul cub) în 2019, de la 25 ľg/m3 în 2015, dar, cu toate acestea, continuă să fie peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, adică o medie anuală de 10 ľg/m3, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. În rândul statelor membre, cea mai mare medie anuală a concentrației de particule fine (PM2,5) se regăsește în zonele urbane din Bulgaria (19,6 ľg/m3), urmată de Polonia (19,3 ľg/m3) și România (16,4 ľg/m3). În contrast, concentrația este cea mai scăzută în zonele urbane din Estonia (4,8 ľg/m3), urmată de Finlanda (5,1 ľg/m3) și Suedia (5,8 ľg/m3).
PM2,5 reprezintă cele mai periculoase particule fine, adică cele cu un diametru mai mic de 2,5 microni. Spre deosebire de PM10 (adică particule cu o dimensiune de 10 microni), particulele PM2,5 pot afecta mai grav sănătatea deoarece pătrund adânc în plămâni.
Potrivit unui studiu publicat în luna martie de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, în 2020, iar capitala București a ocupat poziția 51 la nivel mondial. Cea mai poluată capitală din lume este Delhi (India), iar la polul opus aerul cel mai curat este de găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Insulele Virgine și Noua Zeelandă, sau în capitalele țărilor nordice Suedia și Finlanda.
La nivel mondial, în 2020, doar 24 din cele 106 țări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru poluarea cu PM2,5, susține IQAir.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice